Tradiție și inovație în mișcarea artistică locală. O galerie de artă pentru dejeni

Oraşul Dej s-a format și dezvoltat într-un cadru natural pitoresc la intersecția Câmpiei Transilvaniei cu Podișului Someșan și la confluența celor două Someșuri. Datorită acestor condiții naturale, de-a lungul timpului, mulţi pictori, gravori sau graficieni au fost atraşi de aceste meleaguri aşezându-și şevaletul în oraş sau în împrejurimi pentru a surprinde ansambluri arhitectonice sau frumuseţi ale naturii.

Prima imagine a oraşului a apărut pe sigiliul breslei aurarilor, care datează de la începutul secolului al XVI-lea şi reprezintă o biserică, probabil imaginea bisericii gotice din centrul oraşului. Reprezentări similare au fost create şi de alte bresle din Dej, precum cele ale pielarilor, curelarilor și tâmplarilor. Istoria oraşului păstrează numele unor artişti precum Umling Lorincz (pictorul care a realizat picturile de pe amvonul bisericii reformate în anul 1765) sau al sculptorului italian Antoni Angelo care şi-a deschis un atelier în orașul Dej. În anul 1776 câțiva artiști din Ocna Dej precum Constantin şi Gheorghiţă Guvenda, Ioan Tolmaz şi Achim Surlaş au fost fondatorii primei Asociaţii româneşti de xilogravori din Transilvania.

O primă expoziție de pictură a fost consemnată la Dej în anul 1879. Din catalogul expoziţiei aflăm numele unor artişti dejeni, printre care: Nagy Gyorgy, Hock Ioan (profesor de muzică), Kovari Andrei, Halassy Bela şi Hentz Lajos (profesor de desen). La sfârşitul secolului al XIX-lea, printre meseriașii dejeni erau amintiți și pictorii Banyai Bela şi  Dozsa Geza, acesta din urmă a deschis aici şi o şcoală atelier, unde mai mulţi tineri din Dej au deprins tainele picturii, fiind ajutaţi de profesorii de desen: Nagy Carol şi Reinsky Adolf.

Un mare artist care a lucrat în oraş a fost Roth Miklos, creatorul mozaicului de deasupra porții de intrare spre Biserica catolică, pe care dejenii îl pot admira și în prezent. Câteva lucrări ale lui Roth se găsesc în Parlamentul ungar de la Budapesta şi în Biserica Sfântul Ştefan din capitala Ungariei.

La începutul secolului al XX-lea activitatea artistică în oraşul Dej a luat amploare. Astfel, în anul 1906, potrivit relatărilor presei, Şcoala de Arte Frumoase din Budapesta a deschis la Dej o tabără de pictură timp de patru săptămâni, iar în anul 1910 Şcoala de pictură din Baia Mare a organizat în oraş o nouă tabără de creaţie artistică unde au participat și dejeni.

O activitate artistică consecventă în oraşul Dej a început în anul 1916 când s-a stabilit la Dej, ca profesor de desen, Alexandru Szopos. În cadrul liceului de stat s-au desfăşurat primele cursuri de pictură. Aceste cursuri au continuat cu intermitențe până în anul 1927.

După Marea Unire un rol important în mișcarea artistică a orașului l-a avut Epaminonda Boca, primul profesor de desen al Liceului ,,Andrei Mureșanu” Dej numit de către Consiliul Dirigent. După doi ani de predare în cadrul liceului (1922-1924) s-a transferat la Școala primară de băieți din Dej, revenind la Liceul ,,Andrei Mureșanu” începând cu 1 septembrie 1945, unde a predat până în anul 1958, când s-a pensionat. Epaminonda Boca s-a afirmat ca artist de marcă, punându-și în valoare vocația artistică și organizând în oraș numeroase expoziții personale sau ale elevilor. De asemenea, a desfășurat o activitate didactică și artistică bogată, formând mai multe generații de elevi în spiritul aprecierii artei și frumosului în general.

În anul 1925, s-a înfiinţat Muzeul orăşenesc și a avut loc prima manifestare artistică publică a elevilor liceului, concretizată într-o expoziţie de pictură. În cadrul expoziției s-au remarcat elevii: Piskoti Adalbert, Nicolae Şoneriu, Popescu C. şi Marchiş Alexandru.

La solicitarea profesorilor Epaminonda Boca și Alexandru Szopos, cu sprijinul primarului dr. Pop Cornel, în anul 1926, s-a edificat în Parcul Mare al oraşului prima Şcoală de pictură din Dej. Această nouă instituție de cultură a fost inaugurată oficial la 1 februarie 1927.

În această perioadă, sub îndrumarea artistului A. Szopos, s-au format mai multe generaţii de artişti plastici dejeni. Mulţi dintre aceştia au devenit artişti profesionişti consacraţi. Dintre aceştia s-au remarcat Kantor Antal, profesor la Budapesta; Desi Huber Istvan, laureat a numeroase premii internaţionale; Betlel Harnik, Alexandru Tohăneanu, Kantz Marton, Lazăr Eva, Modok Maria, Ioan Mureşan, Augustin Mihali, Victor Roman, Magdalena Rossner, Piskolti Gabor şi Emil Cornea.

Pe lângă activitate expozițională a artiştilor locali în oraş au fost organizate și alte expoziţii ale altor artişti plastici. În 3 septembrie 1929, conducerea orașului a aprobat organizarea unei expoziţii de către Societatea anonimă ,,Ardealul” din Cluj, institut de arte grafice. În şedinţa din 11 decembrie 1929 Delegaţia permanentă a oraşului Dej a aprobat lui Ioan Mureşan şi Alexandru Szopoş, sala mare  a primăriei oraşului pentru organizarea unei expoziţii de pictură în perioada 15-31 decembrie 1929. Primăria a pus la dispoziţie sala şi costul iluminatului pe perioada desfăşurării expoziţiei, iar organizatorii erau nevoiţi să-şi procure lemne pentru încălzirea sălii de expoziţie.

Începând cu anul 1934 mişcarea artistică din Dej a fost coordonată de  artista Eva Lazăr, iar mai târziu a fost condusă de Alexandru Mohi, profesor de desen la Liceul ,,Andrei Mureşanu” Dej. În anul 1935 s-a stabilit în Dej artistul Incze Janos, cunoscut ca unul dintre cei mai reprezentativi pictori ai artei naive. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial (în anii 1940 şi 1942), pictorul Alexandru Mohi a organizat două expoziţii personale la Dej, perioadă în care a fost profesor la Liceul ,,Andrei Mureşanu” Dej.

După al Doilea Război Mondial, la iniţiativa lui Piskolti Adalbert în anii ′50, s-a reluat tradiţia Cercurilor de pictură şi a saloanelor anuale ale artiştilor plastici dejeni. Numeroşi tineri talentaţi au fost instruiți în cadrul acestui cerc de pictură și au ales o carieră în artă, devenind artişti consacraţi în limitele impuse de epoca comunistă.

După A. Piskolti la conducerea cercului de desen a urmat Zoe Cerna, Elena Szervacziusz şi Petru Măluţan, iar printre artiştii care expuneau în epocă se număra: Alexandru Crişan, Orban Piroska, Marcel Lupşe, Szabo Avel, Victoria Jelceanu, Paradi Kalman, Alexandru Roman, Dorina Bodea, Piskolti Emilia, Kajetan Viorica, Angyalossy Gyorgy, Emilia Crişan, Eva Solymossy și Gheorghe Brânduşan.

Dintre noii artiștii locali care s-au format în ultimele decenii pot fi amintiți: Alexandru Jakabhazi, Silvia Pop, Loredana Tomşa, Daciana Tomşa, Eleonora Bodea Ban, Liliana Mânzat, Adrian Chira, Ovidiu Marcu, Edita Prodan, Liliana Morar, Dan Emilian, Tudor Costin, Pusi Laszlo și Pusi Lorand.

O nouă etapă în dezvoltarea mișcării artistice din orașul Dej a avut loc la începutul anilor 70. La iniţiativa muzeului, cu sprijinul autorităţilor locale şi al Institutului de Arte  Plastice Bucureşti, la 4 martie 1972, s-a inaugurat Galeria de Artă a Muzeului Municipal Dej, într-o clădire centrală de aproximativ 300 de m2 . Acest demers a avut sprijinul prof. univ. dr. Raul Şorban (născut la Dej) și al marelui pictor Corneliu Baba. Deschiderea Galeriei de Artă a însemnat un bun câştigat, un mare pas în direcţia creării unor condiţii normale pentru desfăşurarea vieţii cultural-artistice din Dej. Această galerie de artă a avut o permanentă colaborare cu instituţii muzeale şi mari artişti din ţară. În memoria colectivă a dejenilor au rămas sutele de evenimente organizate: vernisaje de expoziţii, lansări de carte, întâlniri cu istorici, artişti şi scriitori consacraţi.

După evenimentele din decembrie 1989 au avut loc câteva schimbări în peisajul cultural dejean. Muzeul Municipal Dej și-a pierdut spațiul în care a fost mutat în anul 1974, fiind evacuat din claustrul mănăstirii franciscane. Totodată, a avut loc o reorganizare a muzeelor din România prin care muzeele mici au intrat în subordinea autorităților locale. Aceste autorități au fost lipsite de fonduri necesare revitalizării vieții culturale și expoziționale. În aceste condiții, a avut loc un eveniment deosebit în viaţa culturală a municipiul Dej odată cu deschiderea oficială a Galeriei de Artă ,,Frezia” în 14 iulie 1998. Acest fapt a fost posibil printr-o iniţiativă culturală public-privată între Societatea Comercială ,,Frezia” şi Primăria Municipiului Dej, aducând Galeria de artă a muzeului în administrarea familiei Marius şi Corina Boca, trăindu-și perioada de apogeu a activități expoziționale.

Deschiderea noului lăcaş de cultură a fost onorată de vernisajul expoziţiei personale a cunoscutului pictor clujean Teodor Botiş. În primul an de funcționare, în noua galerie, au avut loc câteva evenimente cultural-artistice de înaltă ținută prin expozițiile artiștilor: Ion Sălişteanu (pictură), Alexandru Iakabhazi (grafică) şi Octavian Păcurar (sculptură). Anul următor, în 26 august 1999, a avut loc vernisajul artistei Elena Szervaczius, iar în 14 decembrie a avut loc vernisajul expoziţiei de pictură a artistului Marcel Lupşe.

În cei 16 ani de existenţă, Galeria de Artă ,,Frezia” din Dej a devenit un brand cultural al municipiului Dej, ridicând prestigiul oraşului prin expoziţiile organizate, prin numele artiştilor care au expus şi prin rolul educativ-cultural pe care l-a dobândit de-a lungul timpului. Galeria a respectat în activitatea ei principiul valorii artistice profesioniste ceea ce a dat speranţă în dăinuirea ei privind arta autentică.

Prin Galeria de Artă ,,Frezia” dejenilor li s-a deschis un orizont al artei autentice, un loc tainic de întâlnire cu frumosul, cu artiști și critici de artă, cu jurnaliști și scriitori. Activitatea galeriei de artă a pus municipiul Dej pe harta artistică a României. Familia Boca a conceput un program expozițional de a aduce în fața publicului dejean atât artiștii consacrați dar și artiștii tineri pe care publicul nu-i cunoștea atât de bine, susținând arta tinerilor talentați.

Acţiunea temerară începută în anul 1998 şi-a demonstrat din plin viabilitatea. Tot ceea ce s-a petrecut la Galeria ,,Frezia” a demonstrat că viziunea inițiatorilor Marius și Corina Boca şi a prof. Ion Mureşan a fost o reușită pentru municipiul Dej. Aceste personalități au avut o pasiune și dragoste nemăsurată pentru artă, fiind consumatori și colecționari de artă, transformându-și casa și clinica într-un adevărat muzeu de artă contemporană. Acestor protectori ai artei și frumosului li s-au adăugat în scurtă vreme și alte personalități: oameni de presă sau scriitori precum Magdalena Vaida, Ioan Mureșan, prof. pr. Ioan Bizău și Miron Scarebete; critici și istorici de artă asemeni domnului prof. univ. dr. Negoiță Lăptoiu, dr. Alexandra Rus și dr. Livia Drăgoi. Prin implicarea lor în acest proiect activitatea Galeriei ,,Frezia” a ajuns prin mass-media la cât mai mulți iubitori de artă și totodată publicul dejean a fost inițiat în descifrarea mesajului artistic, tainic așezat în creații de către artiști. Treptat dejenii care au frecventat expozițiile galeriei au început să înțeleagă și să citească creația artistică contemporană. Astfel, s-a format un public consacrat care a început să guste artă și să aștepte cu nerăbdare vernisajul următoarei expoziții. Acest public, format în ani și ani, regretă închiderea activității expoziționale și în același timp speră că în municipiul Dej vor fi continuate activitățile expoziționale de mare valoare.

Manifestarea poate cu cel mai mare impact la publicul dejean a fost Anuala artiștilor plastici dejeni, care a fost găzduită atât de Galeria de artă ,,Frezia” cât și de Muzeul Municipal Dej.

În perioada 2016-2019, Galeria de artă a reintrat în subordinea Muzeului Municipal Dej, fiind renovată printr-un proiect realizat de Primăria Municipiului Dej.

După o perioadă de suspendare a activității, Galeria municipală de arta Dej și-a redeschis activitatea, în 14 iunie 2016, ora 18:00, cu vernisajul expoziției colective Anuala artiștilor plastici dejeni, într-o clădire total renovată. Dejenii au fost invitați să se bucure de arta și creație împreună de lucrările celor mai talentați artiști dejeni.

A urmat o perioadă expozițională prodigioasă: expoziția retrospectivă Elena Szervaczius, în vara anului 2016; Noaptea Muzeelor din anul 2017, dedicată în special tinerilor artiști dejeni; expoziția artistei Sabina Ana Purcariu în luna mai 2017; expoziția de pictură și grafică a artistei Mariana Picovici-Codorean, vernisată în 6 septembrie 2017; expoziție de artă plastică dedicată sărbătorii naționale Ziua C. Brâncuși în 19 februarie 2017;  expoziția intitulată ,,Contraste și armonii” realizată de treisprezece artiști ai Asociației Artiștilor Plastici din Târgu-Mureș; expoziției ,,Miracol ascuns”, semnată de artista Voichița Manu-Cecălăcean, deschisă în 3 mai 2018; Anuala Artiștilor Plastici Dejeni, ediția 40, deschisă în 6 decembrie 2018;  atelierul de arte plastice ”ARTMARIE” și atelierul de creație Rainbow, realizat în 28 februarie 2018; expoziția de artă textilă „Artă pentru comunitate” realizată de Smaranda Popescu în 14 februarie 2019; expoziția ,,Sacru și profan” organizată de artiști plastici membrii ai Societății Culturale ,,Filarmonia” Turda, Asociația Artiștilor Plastici Cluj-Napoca, Asociația Artiștilor Plastici Târgu-Mureș, deschisă în 2 aprilie 2019. Au fost realizate peste 20 de expoziții de pictură personale sau de grup, a unor artiști locali sau naționali. Printre artiștii care au expus lucrări în expoziții se numără Amalia Bătinaș, Dana Beșa, Eva Dolha, Ionel Federiga, Gabriela Meșter, Marius Moșuțan, Robert Gall, Maria Cubleșan, Cristina Oprea și Smaranda Popescu. După această perioadă de efervescență artistică galeria de artă și-a închis porțile, fiind retrocedată parohiei reformate din Dej.

În acest fel se întrerupe un palmares expozițional și creator de aproximativ 50 de ani al unui edificiu cultural deosebit, o galerie de artă a dejenilor. În prezent speranța continuării activităților artistice expoziționale îi revine Muzeului Municipal Dej, care din 2018 își desfășoară activitatea într-un edificiu proaspăt renovat, aflat în centrul orașului pe strada 1 Mai nr. 3, în clădirea fostului Liceu economic.