De la Covasna până la Năruja pe calea ferată forestieră de odinioară

Catalogul expoziţiei de fotografii:

„De la Covasna până la Năruja

pe calea ferată forestieră de odinioară”

*

A „Kovásznától Neruzsáig a hajdani iparvasúton”

fotókiállítás katalógusa

*

  kommando

Organizator/Szervező: Asociația Sikló Egyesület

www.kisvasut.hu/comandau

Redactat de/Szerkesztette: Papucs András

Materialul a fost prezentat la următoarele evenimente:

18 aprilie 2010, Muzeul Național Secuiesc, Ziua internațională a monumentelor istorice, program pentru întreaga familie având tematica: Calea Ferată Forestieră Covasna-Comandău

22 octombrie 2011, Centrul de Informare Turistică Covasna, Expoziție de fotografii și lansare de cărți pe tema căii ferate forestiere de la Covasna-Comandău

2-4 decembrie 2011, Râșnov, Cupa Mocănița – Expoziţia „Modelism şi istorie feroviară“

 

A kiállítás a következő helyszíneken volt már bemutatva:

  1. április 18., Székely Nemzeti Múzeum, A Műemlékvédelem Világnapján szervezett családi nap a Kovászna–Kommandói Erdei Vasút (KOKEV) témájában.
  2. október 22, kovásznai Turisztikai Információs Iroda, Fényképkiállítás és könyvbemutatók a Kovászna–Kommandói Erdei Vasút (KOKEV) témájában

2011 december 2-4, Barcarozsnyó, „Mocănița” Kupa – „Modellezés és vasúttörténelem“ kiállítás keretén belül

 

Materialul scris s-a realizat pe baza cărții:

Papucs András, Markója Szilárd, Şerban Lacriţeanu, Hans Hufnagel (2011)

Vehicule de cale ferată la Covasna şi Comandău, lb. magh., rom., germ., eng., 256 pg, editat de Asociația Sikló și Asociația Prietenii Căilor Ferate Înguste, Sf. Gheorghe-Budapesta

 

Calea ferată forestieră Covasna-Comandău

Construirea liniei de cale ferată forestieră dintre Terret – Comandău (atunci destinaţia finală era Ghiula, mai spre sud cu 5 km de la Comandăul de azi) a fost începută de întreprinzătorul Horn Dávid, probabil deodată cu înfiinţarea fabricii de cherestea de la Ghiula (1888). Realizarea căii ferate forestiere a fost necesară pentru exploatarea pădurilor din jurul localităţii Comandău. Între timp s-a realizat şi calea ferată de ecartament normal dintre Sf. Gheorghe şi Tg. Secuiesc. Construirea liniei de legătură până la gara Covasna a fost începută în 1891, pe baza „autorizaţiei nr. 73.053 a ministrului regal maghiar al comerţului în vederea realizării căii ferate de ecartament îngust Terret-Covasna”, semnat de Baross Gábor, iar punerea în funcţiune s-a făcut în anul 1892. Mai târziu, datorită datoriilor acumulate (chiar dacă Horn a încercat atragarea unui partener în persoana italianului Morpugo) din 1897 linia a fost preluată de Erdélyi Erdőipari részvénytársaság (E.E. Rt.), adică Societatea Anonimă Ardeleană pentru Industria Forestieră aflată în proprietatea familiei Groedel. Aşa cum ne relatează Sümegh Ignác în 1896, linia avea deja peste 54 km lungime şi se construia planul înclinat de la Goru, terminat probabil în următorul an.

Ca proprietate a „E.E.Rt”, linia industrială s-a dezvoltat, s-a întins tot mai departe, noi linii secundare au fost construite în funcţie de locul unde firma a avut parcele de exploatat. Se putea simţi că firma avea relaţii bune, deoarece comenzile nu încetau şi erau la fel de multe atât înainte, cât şi după primul război mondial. S-au construit trei planuri înclinate (Năruja I şi II, Bota) şi în jur de 200 km de căi ferate forestiere.

Chiar înainte de terminarea celui de al Doilea Război Mondial, E.E.Rt. a început procedurile de lichidare şi multe terenuri din Comandău, precum şi o parte a liniei au fost cumpărate în 1944 de către un grup alcătuit din persoane fizice. La scurt timp, „Ardeleana” a fost, ca şi multe alte întreprinderi, naţionalizată. Începând cu acest moment, fabrica de la Comandău a devenit subunitatea firmelor de stat cu sediul în diferite locaţii. Astfel, a aparţinut pe rând, de Braşov, Nehoiu, Ploieşti şi Târgu Mureş. Până la urmă a rămas la unitatea mamă din Braşov, ca subdiviziune a secţiei din Covasna. Potrivit restructurărilor de după 1990, firma din Braşov a primit denumirea de Brafor SA. Firma a lucrat în pierdere şi după o încercare nereuşită de privatizare în 2004 a intrat în lichidare.

Exploatarea forestieră de la Nehoiu

Una dintre cele mai importante concurenţe pentru Ardeleana o reprezenta firma austriacă Götz (P.&C. Götz & Co.), care şi-a întemeiat fabrica din Nehoiu în 1907. După primul război mondial, pentru a preîntâmpina confiscarea ca daune de război, firma a fost vândută unei societăţi din Elveţia, iar mai apoi a devenit proprietatea unei corporaţii italiano-române. În spatele societăţii „Foresta” probabil a fost tot Götz, deoarece ştim deja din povestea firmei Ardeleana că întemeiarea unei noi societăţi în România se întâmpla destul de frecvent. Tot în aceeaşi zonă de interes a fost şi firma Tarcău din judeţul Neamţ. Mai târziu, în anii 1930, firma Götz şi-a schimbat numele în Societatea Anonimă pentru Exploatare de Păduri şi Ferestrae cu Vapori.

Probabil datorită interesului strategic din timpul primului război mondial, cele două sisteme de linii forestiere au fost legate între ele, deoarece iniţial, între punctele de joncţiune, exista o porţiune de cca 50-100 m fără cale ferată. Astfel calea ferată forestieră a scăpat de la distrugere, ba chiar după 1945 cele două secţii, Nehoiu şi Comandău, împreună cu liniile de exploatare, au aparţinut de aceeaşi societate pentru o scurtă perioadă de timp.

Linia nu  a fost însă ocolită de calamităţile naturale, iar după inundaţiile din 1970 şi 1975 mare parte din liniile din Nehoiu au fost spălate de ape. După această perioadă legătura dintre cele două sisteme nu a mai fost refăcută niciodată.

Firma de exploatare forestieră din Nehoiu şi-a menţinut profilul de activitate până la privatizarea din 1997, când a ajuns în proprietatea unui „investitor” sirian – Omar Haissam. Din nefericire, nici o locomotivă nu a supravieţuit „privatizării”, nici măcar 764-420 care era expusă încă din anul 1975 la fabrica din Nehoiu ….

 

Nr. 1 (MÁV 397,001; CFF 763-301), 3436/1890, Wiener Neustadt

de_la_covasna_la_naruja_1

Podul Horgas, Covasna/Horgász-híd, Kovászna, cca 1940

col. Hans Hufnagel

Planul înclinat jos/Alsósikló, cca 1930

col. Tutsek Pál

de_la_covasna_la_naruja_2

Nr. 1 (MÁV 397,001; CFF 763-301), 3436/1890, Wiener Neustadt

Loc necunoscut/Ismeretlen helyszín, cca 1930

col. Tutsek Pál

de_la_covasna_la_naruja_3

Nr. 1 (MÁV 397,001; CFF 763-301), 3437/1890 Wiener Neustadt

Linia de deviere de la Puszta-tető/Puszta-tető kitérő, cca 1910

col. Zsuffa Levente

de_la_covasna_la_naruja_4

Nr. 1 (MÁV 397,001; CFF 763-301), 3437/1890 Wiener Neustadt

Înainte de Planul înclinat de sus/Siklótető előtt, cca 1910

col. Zsuffa Levente

de_la_covasna_la_naruja_5

Nr. 5, 3528/1896, Krauss München

Ghiula/Gyulafalva, cca 1910

col. Hans Hufnagel

de_la_covasna_la_naruja_6

Nr. 8’, 5732/1907, Krauss München

Fotografie de fabrică/Gyári fotó

col. Hans Hufnagel

de_la_covasna_la_naruja_7

763-274, 6968/1916, Krauss München

Fotografie de fabrică/Gyári fotó

col. Hans Hufnagel

de_la_covasna_la_naruja_8

Nr. 15 (CFF 764-401), 1788/1904, MÁVAG Budapest

Comandău/Kommandó

col. Hans Hufnagel

de_la_covasna_la_naruja_9

Gater/Gatter, cca 1930

col. Tutsek Pál

de_la_covasna_la_naruja_10

Nr. 12, 4436/1900, Krauss München

Loc necunoscut/Ismeretlen helyszín, cca 1930

col. Tutsek Pál

de_la_covasna_la_naruja_11

Lucrul cu boi/Közelítés ökrökkel, cca 1930

col. Tutsek Pál

de_la_covasna_la_naruja_12

Omnibuz/Omnibusz

Loc necunoscut/Ismeretlen helyszín, 1931

col. Tutsek Pál

de_la_covasna_la_naruja_13

Placă turnantă la planul înclinat Năruja /A neruzsai sikló aljánál levő fordítókorong, cca 1930

col. Tutsek Pál

de_la_covasna_la_naruja_14

Construirea planului înclinat Năruja/A neruzsai sikló építése, cca 1930

col. Tutsek Pál

de_la_covasna_la_naruja_15

Spre Halom/Halom-tető fele, cca 1920

col. Georg Corcodel
Steagul Roşu – SR 101

de_la_covasna_la_naruja_16

Loc necunoscut/Ismeretlen helyszín, cca 1975

foto Bortnyik György

„Adastra” (CFF 764-329), 6181/1909 Krauss Mü.

P&C Götz, Gura Teghii

col. Şerban Lacriţeanu

de_la_covasna_la_naruja_17

„Buzău” (CFF 763-305), 6384/1910 Krauss Linz

P&C Götz, Gura Teghii

col. Şerban Lacriţeanu

de_la_covasna_la_naruja_18

„Buzău” (CFF 763-305), 6384/1910 Krauss Linz

P&C Götz, Gura Teghii

col. Şerban Lacriţeanu

de_la_covasna_la_naruja_19

de_la_covasna_la_naruja_20