Aspecte privind contribuția femeilor la mișcarea națională și la Marea Unire

De | 2020-03-22T20:01:01+00:00 22 martie 2020|

Femeile au jucat un rol important în realizarea și recunoașterea Marii Unirii dar și în timpul Marelui Război și în deceniile anterioare acestor evenimente având o contribuție însemnată în afirmarea identității naționale românești din Transilvania. Pașoptiștii au îndemnat femeile să li se alăture în lupta lor pentru modernizarea societății, pentru schimbarea acesteia din temelii, conform ideilor romantismului. În acel context politic nefavorabil pentru statutul femeii în societate au existat numeroase femei de valoare, provenind din familii cu un statut nobil în societate, care s-au afirmat alăturându-se bărbaților în mişcarea de emancipare națională și de realizare a României Mari. Dintre numeroasele femei, care s-au implicat în mișcarea națională românească din Transilvania, dar și în viața cultural artistică a orașului Dej, merită să fie amintite: Micșa Lucreția, Viorica Vaida, Mureșan Laura Veturia, Eleftera Porescu, Pop Cornelia, ș.a.

Locul Mioriței în literatura universală

De | 2020-03-22T19:49:41+00:00 22 martie 2020|

Miorița este apreciată de străini ca „una dintre marile creații clasice din literatura universală.” Unii dintre noi au înțeles-o greșit și o disprețuiesc. Arăt aici câteva din cauzele care au dus la înțelegerea greșită a Mioriței, au semănat confuzii sau neadevăruri. Arăt și câteva din valorile poetice și de filozofie a vieții, ce fac din Miorița una din marile contribuții ale românilor la tezaurul culturii universale, de mare actualitate azi, ca ghid de înălțare în sferele cerești ale poeziei, pentru oricine, de oriunde ar fi

Lauda mâinilor de țărani

De | 2020-03-22T19:48:14+00:00 22 martie 2020|

Oamenii Zarandului de Munte, țărani harnici, vânjoși și rezistenți, prin munca asiduă a mai multor generații au transformat râpele și coastele sălbatice ale munților din zonă, în grădini bogate și prospere. Au avut o viață grea și de puține ori îndestulată, dar prin munca mâinilor harnice și bătătorite au transformat sălbăticia în grădină. Astăzi, sub privirile noastre nepăsătoare sau neputincioase, se sting ultimii astfel de țărani. Grădinile devin pârloagă, mărăcinișurile și sălbăticia pătrund în fostele gospodării, acoperișurile se năruie sub ploi și zăpezi. Sate întregi dispar înghițite de natură. În câțiva ani ele vor mai dăinui doar în amintirea unora dintre noi.

Cartea etnografului

De | 2020-03-22T19:35:30+00:00 22 martie 2020|

Cartea Mariei Ciocanu e alcătuiră din capitolele Colecții muzeale din patrimoniul MNEIN, Obiceiuri și tradiții privind habitatul rural, Portul popular – meșteșug și artă, Obiceiuri și sărbători de familie, Obiceiuri și sărbători calendaristice, În lumea imaginarului, Boldurești. Repere etnografice, Material de teren. Mărturii și descrieri, Anexe. Ca modalități suplimentare moderne de acces prezintă: Summary, Introduction și traducerea în rusește a capitolului Obiceiuri și sărbători de familie. Interesul cititorului specializat poate fi satisfăcut prin varietatea perspectivelor de abordare a materialului folcloric.

Etnologie funerară la Tomis

De | 2020-03-26T19:47:20+00:00 22 martie 2020|

Viața spirituală a Tomisului epocii romane este una strâns legată de aceea a Imperiului Roman din care face parte. Preocuparea față de „lumea de dincolo”, este una bine documentată arheologic și epigrafic. Divinitățile grecești și romane coexistă fiind prezente în inscripții, monede și în alte tipori de vestigii arheologice dintre care monedele, descoperite adesea în morminte, sunt dintre cele mai importante.

Pr. Manole Brihuneț despre cimitirele ortodoxe

De | 2020-03-22T19:20:20+00:00 22 martie 2020|

Monografia prezintă istoric și arhitectural spațiul cultural funerar din Moldova, fiind utilă învățămîntului universitar și postuniversitar. Este continuarea tezei de doctorat a autorului, fiind rezultatul unor cercetări arhivistice și pe teren.

Expoziția itinerantă Domnitori și regi ai Românilor – portrete creion pe meleaguri Dunărene

De | 2020-03-22T21:42:01+00:00 22 martie 2020|

Articolul prezintă câteva considerații privind expoziția itinerantă “DOMNITORI ȘI REGI AI ROMÂNILOR” – desene în creion, deschisă in cinstea Centenarului Marii Uniri. Evenimentul a fost adus până în prezent în fața publicului giurgiuvean la Muzeul de Istorie “Teohari Antonescu” din Giurgiu și a publicului din Călărași la Muzeul Dunării de Jos. Cititorii pot descoperi istoria realizării expoziției, câteva detalii legate de interesul meu pentru tema istorică abordată și mărturisiri despre arta și tehnica portretului în creion.

Un român despre conspirația împotriva poporului român

De | 2020-03-26T17:13:07+00:00 22 martie 2020|

Un procuror acuză. Un roman despre conspirația împotriva poporului român de Sergiu Ciocârlan ridică dinaintea cititorului cîteva probleme actuale de importanță capitală în special pentru tineretul dezorientat: „corectitudinea politică“, politicianismul, pactul faustic, corupția, credința, relațiile umane; e o scriere sapiențială modernă. Cartea este atît o lecție scriitoricească excelentă și necesară, cît și un îndemn la meditație și la acțiune adresată deopotrivă cititorilor obișnuiți ori specializați și așa-zisei „clase politice“ actuale.

Prea mulți își bat joc de ciobani – cui lăsăm Miorița și cum o lăsăm?

De | 2019-12-18T21:38:17+00:00 17 decembrie 2019|

Miorița nu prezintă o ucidere adevărată, ci un ritual ciobănesc cu aspect teatral și cu semnificații simbolice, care se repetă așa cum cere datina. Ciobanul nu este o ființă reală, ci un personaj literar, un erou mitologic. În Miorița sunt aceleași procedee literare și aceeași tematică de înălțare spirituală deasupra intereselor lumești, ca și în alte celebre capodopere din literatura universală.

Note despre „vatră”

De | 2019-12-19T08:54:39+00:00 17 decembrie 2019|

Referindu-se la specificul limbii române, Nichita Stănescu situa vorbirea despre aceasta în sfera sărbătorii: „A vorbi despre limba în care gândești, a gândi – gândire nu se poate face decât numai într-o limbă – în cazul nostru, a vorbi despre limba română este ca o duminică.” Când stai față în față cu anumite cuvinte care ne definesc ființa, care ne oglindesc identitatea, nu poți decât să îi dai dreptate. Un astfel de termen este, pentru mine, „vatra”. Articolul urmărește relația dintre sensurile termenului și rosturile acestui spațiu sacru în comunitățile autohtone.

Utilizări, imagini şi simboluri ale Arborelui Vieţii în arealul zărăndean

De | 2019-12-17T06:44:02+00:00 17 decembrie 2019|

Simbolul Arborelui Lumii este arhaic, comun tuturor civilizaţiilor, din Nordul Americii până în Asia, Africa sau Australia. Acest Arbore al Lumii poate fi prezent sub diferite forme: Arborele Vieţii, Arborele Cosmic, Stâlpul Cerului, Axul Cerului, Coloana Cerului, scară, funie, stâlp, suliţă, copac, coloană, munte sau cruce creştină. Arborele Vieţii, Arborele Lumii sau Arborele Cosmic, ca simbol tutelar al culturii populare româneşti, a ajuns până până la noi, străbătând aproape nemodificat, atât ca aspect, cât şi ca semnificaţie, numeroase milenii din istoria umanităţii, fiind astăzi pentru cercetători o valoroasă “arhivă” ce furnizează informaţii de o excepţională valoare despre modul de gândire arhaic al înaintaşilor, despre concepţii, mentalităţi, arhetipuri. În cele ce urmează voi prezenta numeroasele utilizări ale Arborelui Vieții în arealul zărăndean, prezența acestuia ca simbol major în cele mai importante obiceiuri de peste an, dar și în obiceiurile din ciclul vieții. De asemenea, el este nelipsit ca semn cu semnificații profunde, din toată arta populară românească.

Un roman despre conspirația împotriva poporului român (I)

De | 2019-12-17T06:26:54+00:00 17 decembrie 2019|

Sergiu Ciocârlan în cartea Un procuror acuză. Un roman despre conspirația împotriva poporului român aduce dinaintea cititorilor, după aproape trei decenii de la Revoluția din decembrie 1989, fapte la care au participat eroi autentici. Personajele sale – pr. Sorin Paul Grecu, Mircea Bădescu etc. – sînt caractere autentice, luptînd curajos cu noul regim securist instaurat după 1990 în România.

Și Chin și Amin

De | 2019-12-17T06:20:36+00:00 17 decembrie 2019|

Filmul artistic de lung metraj datorat lui Toma Enache Între chin și amin evocă atrocitățile comise în închisoarea Pitești din ordinul comuniștilor. Are meritul de a completa din perspectivă cinematografică memorialistica dedicată „reeducării“, sensibilizînd generațiile actuale față de chinurile îndurate de deținuții politic socotiți „dușmani ai poporului“ fiindcă nu erau de acord cu ideologia bolșevică de import.

Drumul Sării-Drumul Țării

De | 2019-12-16T23:27:48+00:00 16 decembrie 2019|

Având în vedere importanța sării, de-a lungul timpului, de a uni teritorii întinse și a dezvolta legături comerciale durabile, șase muzee din Transilvania: Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Municipal Dej, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni și-au ,,dat mâna” și au realizat o expoziție comună itinerantă, numită ,,Drumul sării, drumul țării”.

Biserica din umbra codrului

De | 2019-12-16T23:08:16+00:00 16 decembrie 2019|

Se cuvine ca bisericuța de lemn de la Orbeni, bisericuță călătoare și monument de arhitectură moldovenească din sec. XVIII, să fie vizitată odată ajunși în zonă. Bârnele sale ne descoperă ştiinţa omului simplu care lucrează cu multă dragoste, mai ales când e vorba de bunul Dumnezeu.

Rezoluția Marii Uniri de la Alba Iulia expusă în Muzeul Municipal Dej

De | 2019-12-16T22:50:20+00:00 16 decembrie 2019|

Marea Adunare Națională întrunită la Alba Iulia formată din 1228 de deputați aleși cu credenționale a votat Rezoluția Unirii prin care la 1 decembrie 1918 s-a hotărât Unirea Transilvaniei cu Regatul României. Pe lângă hotărârea unirii românilor și a teritoriilor românești cu Regatul României, Rezoluția trasa principiile democratice care să stea la baza noului stat național unitar român. O delegație din care au făcut parte Vasile Goldiș, Alexandru Vaida-Voevod, Miron Cristea și Iuliu Hossu a plecat la Bucureşti pentru a prezenta documentul regelui şi guvernului României. Rezoluția votată la Alba Iulia poate fi admirată, începând cu 1 decembrie 2019, la Muzeul Municipal Dej. Documentul a aparținut lui Ștefan Cicio-Pop, președintele Consiliului Național Român Central, născut în apropiere de Dej, în satul Șigău.