Pragul casei

De | 2020-06-23T22:21:15+00:00 23 iunie 2020|

Strâns legat de simbolismul porții și al ușii, pragul consfințește trecerea dintr-un spațiu în altul, de la o etapă a existenței la alta. Sacralizat în multe culturi, ancorat în cultul strămoșilor, acest topos îndeplinește rol esențial în viața omului, fie că este vorba de ritmurile existenței zilnice, fie că ne referim la riturile de trecere.

Dacii de ieri și de astăzi din Valea Jiului

De | 2020-06-23T22:18:30+00:00 23 iunie 2020|

Monografia scrisă de Dumitru Gălațan-Jieț este documentată și un model pentru tinerii etnologi. Sensul principal și etimologia cuvîntului momîrlan trebuie incluse în DEX. Asemănările momîrlanilor cu strămoșii daci sînt izbitoare, iar obiceiurile, portul, credințele lor se pot recunoaște la majoritatea românilor. Cîteva capitole ale cărții: Cadrul geografic al Petrilei, Scurte popasuri în istorie, Ocupațiile tradiționale, Locuința (casa), Portul, Biserica și starea religiei, Școală și învățămînt, Calendarul creștin ortodox și cel pastoral-agrar, Petrecerile tradiționale în satele petrilene, Meteorologie tradițională în satul de altădată, Monumente de arhitectură.

Scoborâtu’ de-a dura (Pagini din Jurnalul lui Leamu)

De | 2020-06-25T20:13:40+00:00 23 iunie 2020|

Scoborâtu' de-a dura, fragment care face parte din romanul In spatele porților întredeschise, evocă un moment ludic din copilăria personajului Leamu, trăitor al veacului al XIX-lea în spațiul rural al Crișanei. O evocare a unei lumi greu încercate, într-o perioadă tulbure a istoriei românilor din acele locuri, în care ludicul se împletește firesc cu înțelepciunea unei vieți așezate pe tipare strămoșești nealterate.

Cercetarea Mioriței a fost deficitară

De | 2020-06-23T22:09:57+00:00 23 iunie 2020|

Cercetarea Mioriței s-a făcut cu o metodologie deficitară, învechită și a dus la o înțelegere greșită a textului. S-a crezut că ar fi vorba de o crimă josnică, iar ciobanul ar fi un om laș, care acceptă moartea fără împotrivire. Așa s-a ajuns la denigrarea ciobanului, a românilor și la ura față de cea mai frumoasă poezie a strămoșilor noștri. Eu analizez Miorița cu o metodologe științifică, învățată la Universitate în Suedia și arăt pe ce criterii a fost considerată de occidentali ca fiind una din cele mai valoroase capodopere din literatura universală. În Miorița natura este divinizată, divinitatea umanizată, iar omul e îndumnezeit. Miorița este etern valabilă și actuală, ca un ghid de înălțare spirituală pe culmile poeziei și spiritualității, a oricărui om, de orice religie, de pe toate meridianele. A denigra Miorița sau a îl defăima pe Eminescu este mai grav decât a pune la cale o crimă împotriva identității noastre naționale. Este o gândire bolnavă.

Sângiorzul și Armindenul – începutul anului pastoral. Obiceiuri și ritualuri

De | 2020-06-25T20:09:12+00:00 23 iunie 2020|

Printre cei mai venerați sfinți ai românilor se numără Sfântul Gheorghe și Sfântul Dumitru, învestiți de popor cu puteri de înnoire a timpului, de schimbare a anotimpurilor. Aceasta se datorează mai ales faptului că în perioada 21 aprilie – 1 mai începe noul an pastoral iar în jurul datei de 26 octombrie, la sărbătoarea Sfântului Dumitru se încheie anul pastoral. După credința generală a tuturor românilor, Sân-Giorgiul e capul primăverii și are menirea de a înverzi întreaga natură și de a face să germineze (răsară) semințele, iar Sâ-Medru e sfârșitul toamnei când se adună recoltele. Ritualurile și obiceiurile specifice Noului An oficial sunt practicate și în această perioadă de înnoire a timpului. Acum întâlnim în mod special acele acte de divinație performate prin diverse practici magico-religioase (vrăji, descântece, aflarea ursitului), de profilaxie și purificare, aprinderea focurilor cu rol purificator, etc. Perioada cuprinsă între Sf. Gheorghe (23 aprilie) și Arminden (1 mai) era perioada cea mai propice pentru atacul moroilor, strigoilor, vrăjitoarelor și a altor forțe malefice asupra animalelor din gospodărie. De aceea, în această perioadă de timp existau o serie întreagă de obiceiuri și ritualuri în popor, menite să contracareze atacul și puterea acestor forțe potrivnice.

Un erudit și lecțiile sale: Gabriel Gheorghe

De | 2020-06-23T22:26:40+00:00 23 iunie 2020|

Gabriel Gheorghe a dovedit pasiuni culturale în domeniile istorie, lingvistică, etnologie, paremiologie, literatură şi arhitectură. Cele mai cunoscute scrieri sînt: Originea cuvîntului Crăciun, Influenţa limbii române asupra graiurilor maghiare, văzută de la Budapesta, Carpaţii, „solniţa“ Europei, SAREA, criteriu pentru regândirea istoriei, „Bazinul carpatic“ spaţiul carpatic – începutul civilizaţiei europene?, Lingvistica, istoria… defilee de erori, O realitate ignorată: În vechime, Franţa a fost românofonă!, Antroponimie românească, Studii de cultură și de civilizație românească, Proverbele româneşti şi proverbele lumii romanice, Valah, Petre Țuțea, Între Legendă și adevăr.

Principalele evenimente istorice ale României relatate de ziarul Neamul Românesc

De | 2020-06-23T21:36:10+00:00 23 iunie 2020|

Ziarul “Neamul Românesc” rămâne pentru totdeauna exemplul unei dăruiri fară egal. Timp de 35 de ani, fondatorul său, Nicolae Iorga a trudit zi de zi pentru apariția lui atât în condiții de pace, cât și de război, în redacția de la Vălenii de Munte și București, și la Iași, în timpul războiului. Istoricul a urmărit ca prin evocarea unor momente importante ale istoriei poporului român să transmită cititorilor nu numai respectul pentru faptele înaintașilor dar și credința într-o lume mai bună.

Scrum – un roman scris de Sergiu Ciocârlan pentru schimbarea vieților noastre

De | 2020-06-23T21:37:31+00:00 23 iunie 2020|

Sergiu Ciocârlan reușește în romanul Scrum. O carte despre copiii abandonați ai României care-ți va schimba viața să ilustreze dreptul la viață al copiilor nenăscuți și abandonați. Inspirată din realitate, acțiunea cărții are ca protagonist pe Toni (Antonio), salvat de la moarte în ultimul moment grație vrerii divine. El va deveni un sportiv cunoscut și se va alătura luptei curajoase a pr. Nicolae pentru salvarea noilor vieți și pentru adăpostirea celor abandonați – mame, copii, bătrîni. Valea Plopului este un răspuns concret al creștinismului la falsele probleme ale prezentului.

Aspecte privind contribuția femeilor la mișcarea națională și la Marea Unire

De | 2020-03-22T20:01:01+00:00 22 martie 2020|

Femeile au jucat un rol important în realizarea și recunoașterea Marii Unirii dar și în timpul Marelui Război și în deceniile anterioare acestor evenimente având o contribuție însemnată în afirmarea identității naționale românești din Transilvania. Pașoptiștii au îndemnat femeile să li se alăture în lupta lor pentru modernizarea societății, pentru schimbarea acesteia din temelii, conform ideilor romantismului. În acel context politic nefavorabil pentru statutul femeii în societate au existat numeroase femei de valoare, provenind din familii cu un statut nobil în societate, care s-au afirmat alăturându-se bărbaților în mişcarea de emancipare națională și de realizare a României Mari. Dintre numeroasele femei, care s-au implicat în mișcarea națională românească din Transilvania, dar și în viața cultural artistică a orașului Dej, merită să fie amintite: Micșa Lucreția, Viorica Vaida, Mureșan Laura Veturia, Eleftera Porescu, Pop Cornelia, ș.a.

Locul Mioriței în literatura universală

De | 2020-03-22T19:49:41+00:00 22 martie 2020|

Miorița este apreciată de străini ca „una dintre marile creații clasice din literatura universală.” Unii dintre noi au înțeles-o greșit și o disprețuiesc. Arăt aici câteva din cauzele care au dus la înțelegerea greșită a Mioriței, au semănat confuzii sau neadevăruri. Arăt și câteva din valorile poetice și de filozofie a vieții, ce fac din Miorița una din marile contribuții ale românilor la tezaurul culturii universale, de mare actualitate azi, ca ghid de înălțare în sferele cerești ale poeziei, pentru oricine, de oriunde ar fi

Lauda mâinilor de țărani

De | 2020-03-22T19:48:14+00:00 22 martie 2020|

Oamenii Zarandului de Munte, țărani harnici, vânjoși și rezistenți, prin munca asiduă a mai multor generații au transformat râpele și coastele sălbatice ale munților din zonă, în grădini bogate și prospere. Au avut o viață grea și de puține ori îndestulată, dar prin munca mâinilor harnice și bătătorite au transformat sălbăticia în grădină. Astăzi, sub privirile noastre nepăsătoare sau neputincioase, se sting ultimii astfel de țărani. Grădinile devin pârloagă, mărăcinișurile și sălbăticia pătrund în fostele gospodării, acoperișurile se năruie sub ploi și zăpezi. Sate întregi dispar înghițite de natură. În câțiva ani ele vor mai dăinui doar în amintirea unora dintre noi.

Cartea etnografului

De | 2020-03-22T19:35:30+00:00 22 martie 2020|

Cartea Mariei Ciocanu e alcătuiră din capitolele Colecții muzeale din patrimoniul MNEIN, Obiceiuri și tradiții privind habitatul rural, Portul popular – meșteșug și artă, Obiceiuri și sărbători de familie, Obiceiuri și sărbători calendaristice, În lumea imaginarului, Boldurești. Repere etnografice, Material de teren. Mărturii și descrieri, Anexe. Ca modalități suplimentare moderne de acces prezintă: Summary, Introduction și traducerea în rusește a capitolului Obiceiuri și sărbători de familie. Interesul cititorului specializat poate fi satisfăcut prin varietatea perspectivelor de abordare a materialului folcloric.

Etnologie funerară la Tomis

De | 2020-03-26T19:47:20+00:00 22 martie 2020|

Viața spirituală a Tomisului epocii romane este una strâns legată de aceea a Imperiului Roman din care face parte. Preocuparea față de „lumea de dincolo”, este una bine documentată arheologic și epigrafic. Divinitățile grecești și romane coexistă fiind prezente în inscripții, monede și în alte tipori de vestigii arheologice dintre care monedele, descoperite adesea în morminte, sunt dintre cele mai importante.

Pr. Manole Brihuneț despre cimitirele ortodoxe

De | 2020-03-22T19:20:20+00:00 22 martie 2020|

Monografia prezintă istoric și arhitectural spațiul cultural funerar din Moldova, fiind utilă învățămîntului universitar și postuniversitar. Este continuarea tezei de doctorat a autorului, fiind rezultatul unor cercetări arhivistice și pe teren.

Expoziția itinerantă Domnitori și regi ai Românilor – portrete creion pe meleaguri Dunărene

De | 2020-03-22T21:42:01+00:00 22 martie 2020|

Articolul prezintă câteva considerații privind expoziția itinerantă “DOMNITORI ȘI REGI AI ROMÂNILOR” – desene în creion, deschisă in cinstea Centenarului Marii Uniri. Evenimentul a fost adus până în prezent în fața publicului giurgiuvean la Muzeul de Istorie “Teohari Antonescu” din Giurgiu și a publicului din Călărași la Muzeul Dunării de Jos. Cititorii pot descoperi istoria realizării expoziției, câteva detalii legate de interesul meu pentru tema istorică abordată și mărturisiri despre arta și tehnica portretului în creion.

Un român despre conspirația împotriva poporului român

De | 2020-06-22T19:52:45+00:00 22 martie 2020|

Un procuror acuză. Un roman despre conspirația împotriva poporului român de Sergiu Ciocârlan ridică dinaintea cititorului cîteva probleme actuale de importanță capitală în special pentru tineretul dezorientat: „corectitudinea politică“, politicianismul, pactul faustic, corupția, credința, relațiile umane; e o scriere sapiențială modernă. Cartea este atît o lecție scriitoricească excelentă și necesară, cît și un îndemn la meditație și la acțiune adresată deopotrivă cititorilor obișnuiți ori specializați și așa-zisei „clase politice“ actuale.

Prea mulți își bat joc de ciobani – cui lăsăm Miorița și cum o lăsăm?

De | 2019-12-18T21:38:17+00:00 17 decembrie 2019|

Miorița nu prezintă o ucidere adevărată, ci un ritual ciobănesc cu aspect teatral și cu semnificații simbolice, care se repetă așa cum cere datina. Ciobanul nu este o ființă reală, ci un personaj literar, un erou mitologic. În Miorița sunt aceleași procedee literare și aceeași tematică de înălțare spirituală deasupra intereselor lumești, ca și în alte celebre capodopere din literatura universală.

Note despre „vatră”

De | 2019-12-19T08:54:39+00:00 17 decembrie 2019|

Referindu-se la specificul limbii române, Nichita Stănescu situa vorbirea despre aceasta în sfera sărbătorii: „A vorbi despre limba în care gândești, a gândi – gândire nu se poate face decât numai într-o limbă – în cazul nostru, a vorbi despre limba română este ca o duminică.” Când stai față în față cu anumite cuvinte care ne definesc ființa, care ne oglindesc identitatea, nu poți decât să îi dai dreptate. Un astfel de termen este, pentru mine, „vatra”. Articolul urmărește relația dintre sensurile termenului și rosturile acestui spațiu sacru în comunitățile autohtone.

Utilizări, imagini şi simboluri ale Arborelui Vieţii în arealul zărăndean

De | 2019-12-17T06:44:02+00:00 17 decembrie 2019|

Simbolul Arborelui Lumii este arhaic, comun tuturor civilizaţiilor, din Nordul Americii până în Asia, Africa sau Australia. Acest Arbore al Lumii poate fi prezent sub diferite forme: Arborele Vieţii, Arborele Cosmic, Stâlpul Cerului, Axul Cerului, Coloana Cerului, scară, funie, stâlp, suliţă, copac, coloană, munte sau cruce creştină. Arborele Vieţii, Arborele Lumii sau Arborele Cosmic, ca simbol tutelar al culturii populare româneşti, a ajuns până până la noi, străbătând aproape nemodificat, atât ca aspect, cât şi ca semnificaţie, numeroase milenii din istoria umanităţii, fiind astăzi pentru cercetători o valoroasă “arhivă” ce furnizează informaţii de o excepţională valoare despre modul de gândire arhaic al înaintaşilor, despre concepţii, mentalităţi, arhetipuri. În cele ce urmează voi prezenta numeroasele utilizări ale Arborelui Vieții în arealul zărăndean, prezența acestuia ca simbol major în cele mai importante obiceiuri de peste an, dar și în obiceiurile din ciclul vieții. De asemenea, el este nelipsit ca semn cu semnificații profunde, din toată arta populară românească.

Un roman despre conspirația împotriva poporului român (I)

De | 2019-12-17T06:26:54+00:00 17 decembrie 2019|

Sergiu Ciocârlan în cartea Un procuror acuză. Un roman despre conspirația împotriva poporului român aduce dinaintea cititorilor, după aproape trei decenii de la Revoluția din decembrie 1989, fapte la care au participat eroi autentici. Personajele sale – pr. Sorin Paul Grecu, Mircea Bădescu etc. – sînt caractere autentice, luptînd curajos cu noul regim securist instaurat după 1990 în România.