Originile străvechi ale Crăciunului

De | 2021-12-21T17:05:41+00:00 20 decembrie 2021|

Originea cuvântului Crăciun a preocupat, de-a lungul timpului, pe mulți lingviști români sau străini. Din limba română termenul a intrat în mai toate limbile învecinate ceea ce a complicat găsirea unei etimologii corecte pentru acest termen.. În acest articol autorul abordează subiectul din altă perspectivă. După a largă prezentare a datelor și a diverselor opinii anterioare, ajunge la concluzia că termenul are o origine străveche legată direct de ciclul anual al soarelui, fiind sărbătorit din cele mai vechi timpuri, încă din neolitic de societățile agrare, în jurul solstițiului de iarnă atunci când discul începe drumul său ascedent pe bolta cerească.

„O enigmă și un miracol istoric”, limba geto-dacilor

De | 2021-12-20T21:03:12+00:00 20 decembrie 2021|

Ca lexicograf, mi-am pus mereu întrebarea, de ce toate dicționarele noastre explicative dar și cele etimologice ale limbii naționale sunt pline de împrumuturi, de cuvinte luate din limbile popoarelor ce ne înconjoară sau ale celor care vremelnic au cucerit acest pământ al geto-dacilor, în timp ce limba acestor strămoși ai noștri ar fi dispărut fără urmă. E de reținut victoria supraviețuirii etnonimului în cele două variante rumân, român, în comparație cu celelalte popoare a căror limbă descinde din limba latină, pe care noi o vom numi latina prisca sau vetusta. Lucrarea noastră are ca scop punerea în lumină a vechimii culturii materiale, redată prin limba vorbită neîncetat, în perioade de continuitate dar și în cele de discontinuitate, de locuitorii stabili, autohtonii, stăpâni pe pământurile lor, care au vorbit limba strămoșilor lor, nu au uitat-o. Miceal Ledwith, fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea, care a declarat, în mod responsabil: Nu limba română este o limbă latină, ci limba latină este o limbă românească!”. Formularea nu este tocmai corectă, limba română este un rezultat al transformării și dezvoltării latinei prisca sau vetusta, limbă vorbită de strămoșii noștri geto-daci.

De la pământ la cer

De | 2021-12-20T18:14:25+00:00 20 decembrie 2021|

Constantin Noica asociază cuvântul cu un arbore. El reprezintă o făptură specifică, fie că s-a născut pe pământul tău, fie că a prins rădăcină venind din lumea altora. „Pământul” și „cerul” au crescut în glia noastră, au fost hrănite de sufletul nostru și, tocmai de aceea, mărturisesc multe despre traiectul existențial pe care l-am parcurs de-a lungul timpului.

Masca de sărbătoare din Maramureș – între magie și spectacol

De | 2021-12-21T17:07:44+00:00 20 decembrie 2021|

Măștile din Maramureș sunt folosite în teatrul popular din cadrul sărbătorilor de iarnă, deconectând atât actantul, cât și privitorul de la cotidian. Jocurile cu măști sunt practicate în satele maramureșene încă din vremuri îndepărtate, transpunând individul într-o lume neobișnuită, cu numeroase răsturnări de situație, în care, până și imposibilul devine posibil.

Ciorolița, Ciorolesa, Ciurlicatul – străvechi obicei, încă practicat în arealul Zarandului de Munte

De | 2021-12-20T18:06:28+00:00 20 decembrie 2021|

Toate obiceiurile și ritualurile legate de moartea „Anului vechi” și nașterea ”Anului nou”, au ca scop unic, ”renovarea simbolică a lumii”. Acestea constau în acte de divinație, adică diverse practici magice (vrăji și descântece) având în special ca scop, aflarea ursitului, acte de propițiere, ce constau în urări de sănătate, belșug, ani mulți, precum și acte de profilaxie și purificare ce au rolul de a alunga spiritele malefice care provoacă îmbolnăviri, accidente, pagube în gospodărie și alte neplăceri. În materialul de față ne vom referi la toate aceste acte sau practici pe care le regăsim în obiceiul Ciurlicatului în localitatea Basarabasa, dar și în alte localități ale Zarandului de Munte, cu numele de Ciorolița, Ciorolesa, Ciuralexa, practici care au loc în jurul sărbătorii de Bobotează.

Timp vechi, timp nou. Din obiceiurile de iarnă ale maramureșenilor

De | 2021-12-20T17:44:16+00:00 20 decembrie 2021|

În Maramureșul nostru drag, iarna vine odată cu pregătirile pentru zilele de sărbătoare. Este acea vreme plină de farmec când omul, bunul gospodar, își face rânduiala casei și iși așteaptă colindătorii. Este acea vreme emoționantă când, Maramureșul, cel al iubitorilor de Dumnezeu, își trimite coconii să vestească cu glasul lor nașterea Domnului, pe femei le adăpostește la gura sobei și le transformă în adevărate făcătoare de minuni rumene, iar pe bărbați îi însărcinează cu îmblânzirea timpului necruțător, prinzându-i în iureșul luptei cu haosul generat de moartea Anului Vechi.

Registrele bisericești de la Soceni

De | 2021-12-20T20:56:28+00:00 20 decembrie 2021|

Pentru a reda cât mai obiectiv trecutul istoric în toată complexitatea lui, o condiție sine qua non este cercetarea documentelor de arhivă (din fondul arhivelor de stat, bisericești, școlare și din alte instituții). Aceasta pentru că, în arhive se află destule materiale inedite care, prin publicarea lor, contribuie semnificativ la cunoașterea istoriei locale și naționale. Descoperirea întâmplătoare a două registre cu circulare și alte prețioase însemnări făcute de către cei care au slujit la parohia din localitatea Soceni din județul Caraș – Severin este un exemplu în acest sens. Aceste registre erau căzute după un dulap din altarul bisericii și zăceau acolo, probabil, de mai bine de un secol. Din aceste registre voluminoase, (unul cu 456 de pagini, altul cu 520 de pagini, am redat câteva date care ni s-au părut mai semnificative pentru istoria bisericii din Soceni și pentru viața religioasă în general. Facem mențiunea că la majoritatea exemplelor date am păstrat ortografia și exprimarea specifice pentru limba română scrisă din secolul XIX. De menționat faptul că informațiile din aceste documente nu sunt exclusiv de natură religioasă pentru că apar și unele din domeniul cultural și social.

Cultura greacă și furtul de identitate

De | 2021-12-20T16:57:22+00:00 20 decembrie 2021|

Cultura greacă datotează extrem de mult vechi culturi pelasgice sau proto-traco-iliro-dace, fapt neevidențiat aproape deloc. Acest articol pune în evidență câteva dintre cele mai evidente preluări ale istoriei și culturii grecești din cultura proto-traco-iliră. Este vorba de unul dintre cele mai celebre nume proprii grecești, acela de Alexandru, atestat la troieni înainte de Războiul Troian, sub forma Alaxandu, fiind numele uni rege troian care a semnat un tratat de pace cu un rege hitit. Un alt importan detaliu este acela că vechii macedoneni nu au fost greci, ci traci, un alt furt flagrant de indentitate efectua de greci. poporul Hunza sau Burushaski care trăiește astăzi în nordul Pakistanului provine din soldați macedoneni care nu au mai ajuns acasă. Limba burushaski este o limbă indo-europeană de tip centum care are vreo 500 de cognați în limba română. O bună parte din acești cognați sânt identici sau aproape identici cu cuvinte din limba română actuală, fapt care exclude ipoteza că vechea macedoneană ar fi fost un dialect grecesc. Acest fapt demonstrează, pe de o parte, că limba macedoneană veche era un dialect tracic, iar pe de altă parte, arată că oimba română nu este o limbă neo-latină, ci este urmașa limbii traco-dace.

Două sute de ani de la revoluția lui Tudor Vladimirescu

De | 2021-12-20T16:55:01+00:00 20 decembrie 2021|

Rolul pedagogic al istoriei reale, trezitoare a conștiinței apartenenței la un neam cu origini străvechi, care a dat nenumărați eroi-martiri, s-ar părea că le dă fiori actualilor păpușari globaliști. Totuși, există patrioți care n-au uitat că în 2021 s-au împlint două sute de ani de la Revoluția lui Tudor Vladimirescu. Dintre aceștia istoricii G. D. Iscru și Adrian Gh. Iscru – tată și fiu – au omagiat prin două cărți de referință acest bicentenar. Cartea Tudor Vladimirescu. Temelia statului român modern. Studii de istorie în an bicentenar 1821-2021 cuprinde două studii istorice: O nouă reconstituire a Drapelului Revoluției din 1821, steag al Țării Românești, veritabil document programatic și simbol al unității naționale și Tudor Vladimirescu – Temelia statului român modern – continuator al reformelor culturale și înnoitoare ale sfîrșitului de Ev Mediu și început de Ev Modern precum și un Omagiu. Istoricului și Dascălului G. D. Iscru la apariția ediției a V-a din „Revoluția română din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu“ ediție bicentenară 1821-2021.

Poezia muzicii la Paul Constantinescu (I)

De | 2021-12-20T16:30:52+00:00 20 decembrie 2021|

Paul Constantinescu s-a născut la Ploiești, în anul 1909 într-o familie de intelectuali și a trăit 64 de ani. După George Enescu este considerat a doua mare personalitate a muzicii românești. Stau mărturie opera comică „O noapte furtunoasă”(1935), poemul coregrafic „Nuntă în Carpați”(1938), baletul-pantonimă „Spune, povestește, spune”(1947), „Oratoriul Bizantin de Crăciun”(1947), „Oratoriul Bizantin de Paști”(1946), „Triplul concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră”(1963) etc. Pe linie componistică s-a manifestat cu lucrări valoroase ca: „Dansurile simfonice”, „Concertul pentru pian și orchestră”, „Tocata pentru pian”, opera „Pană lesnea Rusalim”, muzică pentru film și altele. S-a remarcat și prin talentul la desen și ca eseist.

O carte despre rugăciunea Tatăl nostru

De | 2021-09-22T18:41:04+00:00 22 septembrie 2021|

Cartea urmărește evoluția textului Tatăl nostru în limba română de-a lungul perioadei 1553 – 2012. Studiul a avut la bază peste două sute de variante. Concluzia privitoare la originea predominant latină a cuvintelor rugăciunii o combatem recurgînd la Dicționarul etimologic al limbii române datorat lui Mihai Vinereanu.

File de spiritualitate românească

De | 2021-09-22T18:35:04+00:00 22 septembrie 2021|

Basmele stau sub semnul lui „a fost odată ca niciodată” și dezvăluie, prin povestire („că de n-ar fi, nu s-ar povesti”) evenimente și credințe din timpuri primordiale. Dacă desfacem treptat cuvintele împletite în timp, putem descoperi țesătura de bază, urzeala.

Pe Dealul Bujoara, acasă la Părintele Arsenie Boca

De | 2021-09-22T18:32:08+00:00 22 septembrie 2021|

În urmă cu 111 ani, la 29 septembrie 1910, pe Dealul Bujoara din comuna Vața de Jos, se năștea într-o familie modestă de țărani ai locului, departe de lume, copilul Zian Boca, cel care mai târziu, devenit călugăr, va uimi poporul prin harurile sale, speriind totodată Securitatea comunistă, care va încerca să-l reducă la tăcere. Într-o zi de toamnă aurie, am urcat prin pădurea deja îmbujorată de sărutul toamnei, până sus, pe Dealul Bujoara, acolo unde și-a petrecut primii ani din viață Părintele Arsenie Boca, în gospodăria părinților și bunicilor săi, încercând să descopăr spiritul locului și modul în care acesta și-a pus amprenta asupra viitoarei personalități plină de har și sfințenie a Părintelui.

Note despre „chip”

De | 2021-09-22T18:15:52+00:00 22 septembrie 2021|

Mircea Eliade remarca faptul că, uneori, într-o simplă expresie se poate descoperi un „sistem” de gândire pe care nu-l mai întâlnim în actuala etapă mentală a Europei. Cuvântul „chip” și structurile pe care le construiește dezvăluie modul în care omul se raportează la sine și la lumea din care face parte.

Căucul – mărturie a ocupațiilor arhaice

De | 2021-09-22T18:11:29+00:00 22 septembrie 2021|

Căucul reprezintă o dovadă incontestabilă a existenței păstoritului ca veche ocupație tradițională și a măiestriei făuritorilor, care au creat aceste obiecte, regăsite cel mai adesea în „tabloul” stânei, în timpul șederii lor cu oile la munte, în afara hotarului satului.

Rod Dreher se alătură luptei noastre pentru adevăr

De | 2021-09-22T18:02:30+00:00 22 septembrie 2021|

Rod Dreher pornește de la îndemnul-testament al lui Alexandr Soljenițîn „să nu trăim în minciună“ făcînd cercetări în țările țările fostului lagăr comunist și descoperind activitatea unor patrioți disidenți care și-au riscat viețile rostind adevărul. Actualitatea demersului rezultă din orientările ideologice „progresiste“ din America urmărind rescrierea istoriei, reinventarea limbajului după metode similare acelora comuniste cu scopul impunerii unor utopii de justiție socială.

A cui e, de fapt, palinca

De | 2021-09-22T17:50:24+00:00 22 septembrie 2021|

Se consideră că subst. palincă prezent în limba română și maghiară ar fi de origine maghiară. La o privire sumară asupra acestui termen se pot observa câteva detalii esențiale care exclud o origine maghiară a acestuia. În primul rând, subst. palincă are sensuri multiple în limba română, în conformitate cu sensul rădăcinii proto-indo-europene din care provine, ceea ce nu este cazul cu maghiara. În al doilea rând, are un sufix românesc care se regăsește și în limbile slave sau chiar în cele romanice, suf. -că. În al treilea rând, derivă dintr-un radical proto-indo-european, româna fiind o limbă indo-europeană, în timp ce maghiara este o limbă fino-ugrică. Toate aceste detalii echivalează cu un furt identitar, fenomen care durează de secole. În acest articol, autorul analizează toate aceste aspecte și demonstrază că termenul palincă are origini românești.

Ioan Enache – cronicarul vremurilor noastre

De | 2021-09-22T18:47:27+00:00 22 septembrie 2021|

Cartea lui Ioan Enache Cronica antihristului se referă la efectele activității uneltelor antihristice abordînd o puzderie evenimente din intervalul martie 1997 – decembrie 2000: ufologia, vrăjitoria, pedofilia, eutanasia, sinuciderile, crimele, yoga, clonarea, masoneria, drogurile ș.a. E o dare de seamă la nivel național obținută jurnalistic după metoda sthendaliană menită să trezească la adevărul hristic nu doar conștiința creștinilor, ci și pe a tuturor știutorilor de limbă română, indiferent de apartenența lor etnică și religioasă.