Cîteva pagini despre cum a învățat Dunărea românește…

De | 2019-06-28T13:50:19+00:00 25 iunie 2019|

Festivalul de la Mustapic, din Serbia, o fost organizat în 31 florar – 1 cireșar 2019 de Asociația generală a învățătorilor din România. Vizita mi-a relevat aspectele deznaționalizării românilor din Valea Timocului. Speranțele de acordare a unor drepturi elementare sînt reale, fiindcă Serbia vrea să devină membră a UE și va fi obligată să aplice legislația corespunzătoare minorităților naționale.

Gânduri despre „rost”

De | 2019-06-25T21:54:48+00:00 25 iunie 2019|

Fiecare limbă are ceva de spus altfel decât celelalte, dezmărginind în felul ei lucrurile, prin intermediul cuvintelor. Unul dintre termenii care îmbracă sensurile, devenind, peste timp, altceva decât a fost este rost (lat. Rostrum „cioc, plisc” – Scriban; Densusianu, Pușcariu, cf. DER, DEX, MDA). Articolul pune în evidență trecerea termenului de la sensul concret, cu trimitere spre sfera materialului, la sensurile profunde, ontologice.

Sfinte umblătoare pe câmpuri. Sânzienele şi solstiţiul de vară

De | 2019-06-25T21:51:34+00:00 25 iunie 2019|

Se apropie timpul magic al solstiţiului de vară, când soarele ajunge la apogeul duratei de strălucire pe parcursul unei zile. În jurul acestei date, a solstiţiului de vară, se concentrează principalele sărbători ale verii, două cu dată fixă, Sânzienele (24 iunie) şi Sânpetrul (29 iunie), iar cu dată mobilă Rusaliile. Aşadar, solstiţiul de vară este marcat de un ciclu scurt de renovare a timpului, deschis de Sânziene (Naşterea Sf. Ioan Botezătorul) şi închis de Sânpetru (Sf. Petru și Pavel). Deoarece pentru vechile popoare începutul anului corespundea cu debutul sau sfârşitul ciclurilor biologice ale plantelor şi animalelor care le asigurau existenţa, Anul Nou era celebrat în unele cazuri în perioada solstiţiului de vară când se încheia coacerea seminţelor de grâu, secară, orz, acestea fiind cele mai importante plante cultivate de om. Însă, dintre toate sărbătorile menţionate mai sus, se pare că sărbătoarea Sânzienelor a preluat şi perpetuat cel mai mult din ritualurile precreştine specifice solstiţiului de vară şi Noului An agrar.

Ctitori români la Muntele Athos

De | 2019-06-25T21:42:57+00:00 25 iunie 2019|

Cartea lui Ioan Damaschin Domnitorii români ctitori la Sf. Munte Athos prezintă documentat donațiile făcute de-a lungul anilor de aproape o sută de domnitori români la mînăstirile din Muntele Athos.

Sub cuvertura stelelor – preotul Vasile Heisu

De | 2019-06-25T21:33:04+00:00 25 iunie 2019|

La 7 aprilie 1957, la împlinirea a 500 de ani de la urcarea pe tron a lui Ştefan cel Mare, preotul Vasile Heisu a reuşit să adune oamenii satelor din jurul Borzeştiului şi de pe Valea Trotuşului. Această acţiune de omagiu adusă Voievodului Ştefan cel Mare a fost organizată tot din iniţiativa lui care, în faţa miilor adunate la această sărbătoare, a evocat viaţa şi personalitatea marelui Voievod.

Podoabe şi veșminte în Moldova medievală

De | 2019-06-25T21:25:27+00:00 25 iunie 2019|

Acest proiect de educaţie muzeală aduce în faţa participanţilor piese vestimentare care fac parte din colecția de textile arheologice a Muzeului Bucovinei, cu detalii asupra modului în care au fost lucrate şi materialele prețioase folosite la realizarea lor: brocard, mătase, mătase decorată cu fir de argint aurit, dantelă din fir de argint aurit, catifea de mătase broșată cu aur, dar şi tehnicile de coasere şi brodare specifice perioadei medievale.

Dacologice – G. D. Iscru și colaboratorii

De | 2019-06-25T21:12:13+00:00 25 iunie 2019|

Eminescu dacolog. Eminesciene subintitulat Culegere de Studii (2018) este un volum reunind contribuții ale G. D. Iscru, Maria Ionescu, Gheorghe Bucur, Nicolae Leonăchescu, Simona Condurățeanu și Aurel David. Temele principale sînt falsitatea romanizării, originile ariene ale locuitorilor Daciei, patriotismul eminescian și tema Daciei în creația lui, globalismul.

Cununile de Rusalii la Şieuţ

De | 2019-06-26T09:05:32+00:00 25 iunie 2019|

Din vorbă în vorbă, oamenii satului mi-au povestit despre un obicei vechi al locului, care nu s-a pierdut din tradiţia satului, practicându-se încă şi astăzi întocmai ca în vechime. Cercetarea obiceiului „Cununile de Rusalii la Şieuţ” s-a concretizat prin apariţia filmului documentar etnografic cu acelaşi nume, producţie realizată împreună cu colegul Cristian Vrăzmaş de la Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud.

Un personaj din Cronică de familie de Petru Dumitriu

De | 2019-06-25T20:40:45+00:00 25 iunie 2019|

Cronică de familie de Petru Dumitriu merită atenția Școlii. Valoarea romanului este recunoscută unanim. De aici articolul de față, prin care vreau să demonstrez, o dată în plus, eroarea de a nu fi citit și analizat de tinerele generații, măcar ca lectură facultativă. Pius Dabija este unul dintre cele mai izbutite personaje din literatura românească.

Kafka – o maieutică a contrariilor (I)

De | 2019-06-25T20:26:39+00:00 25 iunie 2019|

Castelul de Franz Kafka este pilduitor pentru zilele noastre pentru că libertatea lui K, eroul romanului, e falsă, cum e şi fericirea la care rîvneşte, pentru că ambele sînt roadele propriei imaginaţii. Viaţa se confruntă la tot pasul cu capcane fabricate în imaginaţie din materia primă a falsei înţelegeri.

Limba moldovenească, o himeră menită să-i dezbine pe români

De | 2019-03-25T14:27:32+00:00 22 martie 2019|

Existenţa limbii moldoveneşti în spaţiul de la est de Prut, ca limbă romanică diferită de limba română, este întreţinută de unele forţe conservatoare din Republica Moldova, care gîndesc că astfel procesul de reunificare a fostei Basarabii cu România poate fi stopat. Iar pentru aceasta realităţile istorice şi lingvistice sînt deformate, cînd nu sînt complet falsificate.

Reflecții despre cale și drum

De | 2019-03-22T23:06:48+00:00 22 martie 2019|

Rostirea este adesea rostuire, pentru că multe dintre cuvinte reflectă ceva din ființa acestui popor. Chiar și atunci când se află în raport de sinonimie, unele spun mai multe decât altele. Mă voi opri în acest articol asupra diferenței dintre drum și cale. Există, desigur, multe contexte în care putem pune semn de egalitate între termeni, dar, la o luminare atentă a sensurilor, descoperim modulațiile diferite ale cuvântului cale. Calea înseamnă mult mai mult și mult mai multe decât drumul.

Bunavestire

De | 2019-03-25T11:08:06+00:00 22 martie 2019|

Vă reamintim faptul că 8 martie este ziua internațională dar laică a femeii. Ca să nu ne smintim și să învățăm importanța ce se cuvine să o dăm realelor sărbători ale sufletului, să ne reamintim și cu această ocazie de Bunăvestire - adevărata zi a femeii. Fiți și rămîneți binecuvîntate!

Lacrimile româncei, podina neamului românesc

De | 2019-03-27T17:04:39+00:00 22 martie 2019|

Ele, femeile erau cele ce țineau frîiele gospodăriei, ele erau cele ce știau cel mai bine rîndul obiceiurilor și a tradițiilor. Ele, bunicile, mamele, mătușile au semănat cînepa, au melițat-o și au tors-o! Și tot ele au ținut frâiele familiei, au tras hățurile când bărbații au călcat pe de lături și au știut să ierte. Lacrimele lor de durere au fost mai multe decît cele de bucurie! Au fost și vor rămîne podina neamului românesc.

Ștergarul zărăndean

De | 2019-03-25T11:05:23+00:00 22 martie 2019|

Ștergarul are o istorie foarte veche. Am putea spune că el a apărut în istorie odată cu primele țesături realizate de om. Primul său rol probabil că a fost cel ritual, decorativ și artistic și abia apoi cel utilitar.

Victor Ravini – Miorița, izvorul nemuririi

De | 2019-03-22T22:37:06+00:00 22 martie 2019|

Pornind de la mit și religie ca una dintre etapele ”evoluției spirituale a omenirii”, așa cum susține Frazer, Ravini demonstrează în monografia sa, că în Miorița este vorba de un ritual religios, un ritual în care ciobanul ”ortoman” este supus unui sacrificiu.

Crâmpeie din viața poetului George Bacovia

De | 2019-03-22T22:27:50+00:00 22 martie 2019|

Sursa inspirației poetului Bacovia se află în poveștile copilăriei spuse de bunica dinspre tată, în dramele de familie despre care s-a vorbit mai puțin sau deloc, în lucruri banale în aparență dar care pentru poet au reprezentat izvorul de apă vie de la care a știut să-ți astâmpere setea de frumos.

Vivandierele în Armata Română. Primul serviciu feminin în armată

De | 2019-03-22T22:15:22+00:00 22 martie 2019|

Articolul prezintă instituția vivandierelor, de scurtă durată în Armata Română, existentă între 1861 și 1867. Aceste angajate ale armatei aveau atribuții logistice pe lângă companiile în care soții lor își executau serviciul. Ele erau salariate, primeau drept de locuință în cazarmă și o normă de hrană și lemne, atât pentru ele cât și pentru copiii lor.