Colindele aduc în contemporaneitate cuvinte străvechi vechi. Ler, lerui, leroi, oleroi sunt forme explicate in dicționare ca „interjecţie sau refren în colinde”. Aurora Pețan crede că termenii desemnează crinul ori narcisa. Ler, Lerul are sensul de Crin – Împărat, care a devenit Lerui, și, de aici, Leroi, Oleroi.