Perioada post comunistă a generat printre intelectualii români o intense căutare a identității. În acest context lingvistica românească contemporană se află la mijlocul multor discuții și controveste, multe plasându-se pe extremele a trei grupe: cei care nu acceptă nici o altă soluție în afara latinei, cei care nu acceptă latina ca bază a limbii române, și cei care încearcă să lege româna de populațiile pre-indo-europene.