Ana Radu Chelariu

Ana Radu Chelariu

Ana Radu Chelariu was born in Bucharest, Romania, on November 19th 1946. Early on she became fascinated by the world of imagination; she begins her career writing original fairy tales for the Radio-TV Romania, and was awarded First Prize for an original fairy tales transmitted on the radio broadcasting for children "Inşir-te mărgărite", prize handed by Victor Eftimiu. The interest in fairy tales, particularly the relationship between myth and fairy tales, she presented in the final graduation thesis at the University of Buchrest, entitled "Nemesis in the folktale type A-Th 325, the Wizard and his Apprentice", work created under the direction of Prof. Mihai Pop and Pavel Ruxăndoiu. She publishes articles, book reviews, and stories for children, in magazines such as Neue Literatur and Cutezătorii; she works as a freelance editorial advisor for the publishing house Cartea Românească under the directorship of Marin Preda. In 1978 she publishes a book of original fairy tales The Secret of Happyness, Ion Creangă Publishing House, Bucharest. Ana emigrates to the United States in 1979, and continues her studies graduating in 1981 from Rugers University with a Master in Library Science. Working as the director of a North Jersey public library she continues her studies in mythology and folklore. As a member of the Society of Romanian Studies she presents her studies on myth-folktale relation at various conferences organized by the Society, published afterwards in English in the "Romanian Civilization" magazine. In 2001 she publishes together with the Romanian writer Nina Ceranu Libertăţile bufniţei [The Owl Freedoms], Ana@West and Nina@East, collection of e-mail correspondece between two writers who never met in person. The book was reviewed in a few newpapers: Ildico Achimescu, National Premiere, in Timişoara was published the first epistolary novel on the Internet; Ion Arieşanu: Looking through books; Alex. Stefănescu: Chat on the Internet. In 2003 Ana Chelariu publishes the Metaphor of the Metaphor, a study of mythology, Cartea Românească Publishing House, Bucharest, a book presented at the National Book Fair, Bucharest, November 2003. The book was also presented at the Mihai Eminescu literary club, New York City, January, 2004, featured in its magazine Lumină Lină, and at the Romanian Cultural Institute, New York City, in February 2004. There were book reviews published, such as: Mircea A. Diaconu: "Un teritoriu fascinant şi recuperat, mitologia comparată [A Fascinating and Retrieved Territory, Comparative Mythology]", [Dacia Literară, XV, nr. 55, 4/2004, Iaşi], Timotei Ursu "Tot despre Crăciun [About Christmas Again]", in Lumea Liberă [Free World], New York City, nr. 798, 22 ianuarie, 2004. In the same year, 2003, she publishes at the Eubeea Publishing House, Timişoara, a bilingual children's story, Romanian-English, Nea Nae mănâncă luna/Master Nick Eating the Moon. She publishes in Balkanistica, vol. 16, 2003, (South East European Studies Association, Univ. of Mississippi) a book review of The 3000-Year-Old Hat: New Connections with Old Europe: the Thraco-Phrygian World, by Irina and Nicolas Florov, Vancouver, 2001. Continues to publish articles on various topics, particularly on the Romanian mythology in relation with the Indo-European culture in the Journal of Romanian American Academy, the magazine Origini [Roots], and the Internet publication of the Romanian language, Conexiuni. In 2013 she publishes ‘The Two Pennies Pouch; a Romanian folktale, based on Punguța cu doi bani’, by Ion Creangă, Amazon. Com., with illustrations by Serban Chelariu. Participates annually with communications at the conferences organized by the International Association of Comparative Mythology. Presently, she retired from the position of the director of Cliffside Park Free Public Library in New Jersey. She is member of the Romanian American Academy, the Society of Romanian Studies, the South-East European Studies, International Association of Comparative Mythology, The Institute of Archaeomythology, New Jersey Library Association, American Library Association.

“Cine suntem și cum am ajuns aici: ADN și noua știință despre trecutul omului”. Geneticianul David Reich confirmă ipotezele Marijei Gimbutas

De | 2018-10-04T21:14:45+00:00 1 octombrie 2018|

Noile descoperiri în tehnologia analizelor genetice pe oase aparținând civilizațiilor preistorice pot clarifica etape în dezvoltarea civilizației umane, pot trasa migrații și invazii pe care arheologii sau lingviștii pot doar să le presupună, pot confirma sau nega ipoteze emise de cercetărori, cum ar fi Marija Gimbutas și teoria invaziei kurganelor. Autorul David Reich, professor la universotatea Harvard din Statele Unite, a publicat recent un studiu dedicat geneticii contemporane și importanța ei în înțelegerea istoriei speciei umane, studiu care face obiectul prezentei recenzii.

Comparativismul: o metodă ignorată în studiul mitologiei române

De | 2017-12-24T13:33:39+00:00 25 septembrie 2017|

Interesului pentru moștenirea folclorică europeană și cea românească s-a pornit ca rezultat al numeroaselor culegeri de folclor din secolul al 19-lea. Catalogarea vastului material cules, cum ar fi vestitul catalog de poveși populare întocmit și publicat in 1910 de Aarne-Thompson, ca și cel mai puțin cunoscut dar foarte important Basmele române de Lazăr Seineanu, a dus la observarea relațiilor tipologige dintre culturi în aparență fără legatură și la formarea metodei camparative în cercetarea folclorică europeană. Din păcate această metodă a fost ignorată în cercetarea folclorică românească în detrimentul unor concluzii importante în situarea moștenirii culturale românești în contextul celor europene și mai cu seama în raport cu cercetarile de indo-europenistică. Lucrarea de față oferă exemple de aplicare a metodei comparative in mitologia românească: mitul cosmogonic românesc 'facerea lumii' comarat cu funcția perechilor gemelare indo-europene, sau luptele ritualice dintre cete de voinici păstrate în Miorița în comparație cu rituri de inițiere în cete de voinici din cultura indo-europeană

Despre cer și cer

De | 2017-03-19T06:25:53+00:00 26 decembrie 2016|

Limba română cunoaște destule omonime, dar puțini știu despre cer și cer: poți spune ‘soarele de pe cer’, dar și ‘în trecut oamenii spuneau stejarului și cer’. Etimologic vorbind este acceptat că ‘cer’ ne-a rămas din latinescul caelum ‘cer’ caerulus, caeruleus  ‘cerul albastru închis’, [greacă koylos 'hău'] Copacul care atinge cerul cu ramurile lui tot în latină s-ar găsi: cerrus, um ‘-quercus’, stejar turcesc la Plinius (Vinereanu 2008), Alb qarr, pl qarra ‘un soi de stejar, stejar amar? {bitter oak}, stejar turcesc´ (Orel 1998).  Dacă însă lăsăm etimologiile la o parte și ne gîndim când și de ce au fost [...]

Între vechi și nou în lingvistica românească – încercare de dialog

De | 2017-12-24T13:57:56+00:00 16 iunie 2016|

Perioada post comunistă a generat printre intelectualii români o intense căutare a identității. În acest context lingvistica românească contemporană se află la mijlocul multor discuții și controveste, multe plasându-se pe extremele a trei grupe: cei care nu acceptă nici o altă soluție în afara latinei, cei care nu acceptă latina ca bază a limbii române, și cei care încearcă să lege româna de populațiile pre-indo-europene.