Acesta este textul unei conferințe ținute de autor la Academia Română, pe 24 mai 2001.
Autorul urmăreşte evoluţia Bucovinei, de la includerea în Imperiul Habsburgic a unui teritoriu ce aparţinuse Moldovei. După ezitări, teritoriul anexat Austro-Ungariei, care mai înainte nu avusese un nume, a primit un nume slav, folosit anterior de cancelaria domnească a Moldovei doar în documente redactate în limba slavă; trebuia probat că teritoriul nu era românesc. După acelaşi criteriu s-a ales capitala, Cernăuţi, care e, totuşi, nume românesc; numele ucrainean e Cernivţi. Schimbări dramatice s-au produs şi în toponimia şi antroponimia Bucovinei, atât în timpul Austro-Ungariei, cât şi, mai ales, după ce partea de nord a teritoriului, cuprinsă în regiunea Cernăuţi (Cernivţi) a intrat a intrat în stăpânirea Uniunii Sovietice, actualmente Republica Ucraina.

Acesta este textul unei conferințe ținute de autor la Academia Română, pe 24 mai 2001.
Autorul urmăreşte evoluţia Bucovinei, de la includerea în Imperiul Habsburgic a unui teritoriu ce aparţinuse Moldovei. După ezitări, teritoriul anexat Austro-Ungariei, care mai înainte nu avusese un nume, a primit un nume slav, folosit anterior de cancelaria domnească a Moldovei doar în documente redactate în limba slavă; trebuia probat că teritoriul nu era românesc. După acelaşi criteriu s-a ales capitala, Cernăuţi, care e, totuşi, nume românesc; numele ucrainean e Cernivţi. Schimbări dramatice s-au produs şi în toponimia şi antroponimia Bucovinei, atât în timpul Austro-Ungariei, cât şi, mai ales, după ce partea de nord a teritoriului, cuprinsă în regiunea Cernăuţi (Cernivţi) a intrat a intrat în stăpânirea Uniunii Sovietice, actualmente Republica Ucraina.