Despre originea rudarilor

Rudarii sânt un grup etnico-social destul de vizibil prin părțile noastre, nordul Olteniei, dar foarte puțini dintre noi știm care este originea lor. Deși trăiesc în această zonă, ei vorbesc un grai ardelenesc arhaic specific care nu folosește perfectul simplu atât de specific graiurilor din Oltenia. În acest scurt articol vom discuta câteva aspecte lingvistice și social-istorice cu privire la istoria acestora. Graiul lor este confundat adesea cu cel bănățean, deși acest grai este unul ardelenesc arhaizant care astăzi nu se mai regăsește în aceeași stare în acele regiuni, întrucât toate graiurile românești (din România) au fost mai mult sau mai puțin influențate de limba literară prin presă, dar mai ales prin școală, rudarii fiind și astăzi un caz aparte.

Cuvântul rudar derivă din slavul ruda care înseamnă „minereu” și, prin urmare, este echivalentul slav al formei băieș care înseamnă miner (într-o mină de aur) în graiurile din Ardeal și  definește același grup etnic și social. Forma rudar este inexistentă dincolo de munți. Aceștia au migrat în Țara Românească de peste munți cu câteva secole în urmă. Astăzi, în marea lor majoritate se găsesc în zonele de munte din Argeș și nordul Olteniei (în județele Vâlcea și Gorj).

Strămoșii rudarilor (băieșilor) au fost aduși de către romani din diverse părți ale imperiului ca să lucreze în minele de aur din munții Apuseni. Și astăzi se pot observa trăsături somatice a cel puțin două grupuri sub-rasiale: unii sânt foarte bruneți sau cu anumite trăsături asiatice, iar alții sânt mai înalți, blonzi chiar cu ochi albaștri și prin urmare, trebuie să aibă origini diferite. Din câte știu cele două grupuri nu se amestecă nici astăzi, trăind în comunități distincte. Cei mai bruneți provin din părțile de răsărit ale imperiului roman, în special din Siria și Egipt unde romanii aveau mine de exploatare a minereurilor, iar cei blonzi provin de undeva din provinciile romane europene, cel mai probabil din Dalmația, fiind, prin urmare, de origine ilirică. Ilirii vorbeau aceeași limbă cu dacii. Este cunoscut faptul că romanii au adus dalmați (iliri) să lucreze la minele de aur din Munții Apuseni care în principiu nu erau sclavi, dar nici cetățeni romani. Nu cunoaștem statutul social al celorlalți. Odată cu retragerea romanilor aceștia fiind o categorie socială de jos și nefiind cetățeni romani nu au fost retrași și au rămas în Dacia. Prin urmare, puteau fi sclavi, dar de bună seamă o parte din ei erau oameni liberi, însă nu cetățeni romani.

Băieși (rudari) se găsesc și astăzi în Ungaria, Bulgaria și în fosta Iugoslavie și mai toți vorbesc încă românește. Forma băieș derivă de la cuvântul baie, aici cu sens de mină (de minereuri) unde se spălau minereurile, cum avem într-o serie de toponime în mai multe zone din țară, în special în cele din nordul Olteniei, anume Baia-de-Fier și Baia-de-Aramă, toponime care nu lasă loc niciunui fel de îndoială. Cu peste 100 de ani în urmă, în Dacia Preistorică, Nicolae Densușianu arată că aici au existat mine de minereu de fier și de cupru din cele mai vechi timpuri, cu mult timp înainte de venirea romanilor.

Romanii s-au retras din Dacia la 271 d. Ch. Se știe că aceștia nu au fost preocupați să retragă din Dacia decât pe cetățenii romani ca să nu cadă în mâinile barbarilor, așa cum se exprimă autorii romani care au scris despre perioada respectivă. Se știe că după retragerea romanilor, mulți daci care se retrăseseră dincolo de hotarele provinciei romane s-au întors la locurile de baștină. Prin urmare pe romani nu i-a interesat soarta sclavilor sau a necetățenilor romani rămași în Dacia. Cu atât mai mult nu poate fi vorba de retragerea la sudul Dunării a dacilor localnici, cum susțin unele teorii ostile românilor. Aceștia erau mult mai numeroși decât cei aduși de romani și nu aveau niciun interes să-și părăsească locul de baștină și nu puteau, așa cum era firesc, decât să se bucure de retragerea romanilor care jefuiseră Dacia pentru mai bine de un secol și jumătate.

Astăzi au venit alții în Dacia Felix să o jefuiască cu aprobarea unor așa-ziși politicieni ajunși acolo sus tot cu concursul acelorași forțe ostile acestui neam. Quo vadis Dacia Felix ?

Vaideeni/03/06/2020.