La mînăstirea Comana a fost înălțată o troiță comemorativă pentru cei 150.000 de români căzuți la Cotul Donului în 1942. Cea mai importantă contribuție la ridicarea monumentului a avut-o inginerul Popa, Gheorghe Ștefan, Camelia Ștefan, generalul (r) Radu Theodoru și inginerul Horia Theodoru. La 12 brumărel 2015 starețul mînăstirii, părintele Arhimandrit Mihai Muscariu, a găzduit o slujbă.
Episcopul Justinian Teculescu (1865-1932), născut în Voinești-Covasna, este preot, protopop în Alba Iulia, apoi episcop, luptător pentru credința, cultura și identitatea neamului românesc. În toamna-iarna anului 1918, protopopul Teculescu este preşedinte al Consiliului Naţional Local Alba ce a organizat Adunarea Naţională a românilor de la 1 Decembrie 1918, care a proclamat Unirea Ardealului cu patria-mamă. Mai târziu, cu Decretul Regal nr. 2270/1929, obține înalta distincție onorifică „Ordinul Steaua României în gradul de Mare Ofițer”, pentru meritul de a fi conlucrat la realizarea Unirii Ardealului cu Patria Mamă, în calitate de Președinte al Consiliului Național din Alba-Iulia.După moartea soției, se călugărește. În 31 martie 1923 este hirotonit arhiereu şi instalat în scaunul nou înfiinţatei episcopii a Armatei Române, cu sediul la Alba Iulia. La 17 decembrie 1924, Marele Colegiu îl desemnează pe Episcopul Justinian al Armatei ca Episcop al Eparhiei Cetatea Albă-Ismail, cu reședința la Ismail. În sudul Basarabiei, Episcopul Justinian Teculescu a reuşit „să tragă o brazdă adâncă şi să croiască un drum drept şi solid pentru viaţa Eparhiei”. Și în această parte a țării, departe de locurile natale, Episcopul Justinian Teculescu susține o bogată activitate. Mormântul Episcopului Justinian Teculescu din umbra bisericii vechi din Voineşti este un simbol al vrednicului ierarh, slujitor devotat al bisericii strămoşeşti, simbol al luptătorului pentru neam şi pentru lege.