Cartea urmărește evoluția textului Tatăl nostru în limba română de-a lungul perioadei 1553 – 2012. Studiul a avut la bază peste două sute de variante. Concluzia privitoare la originea predominant latină a cuvintelor rugăciunii o combatem recurgînd la Dicționarul etimologic al limbii române datorat lui Mihai Vinereanu.
Rod Dreher pornește de la îndemnul-testament al lui Alexandr Soljenițîn „să nu trăim în minciună“ făcînd cercetări în țările țările fostului lagăr comunist și descoperind activitatea unor patrioți disidenți care și-au riscat viețile rostind adevărul. Actualitatea demersului rezultă din orientările ideologice „progresiste“ din America urmărind rescrierea istoriei, reinventarea limbajului după metode similare acelora comuniste cu scopul impunerii unor utopii de justiție socială.
Cartea lui Ioan Enache Cronica antihristului se referă la efectele activității uneltelor antihristice abordînd o puzderie evenimente din intervalul martie 1997 – decembrie 2000: ufologia, vrăjitoria, pedofilia, eutanasia, sinuciderile, crimele, yoga, clonarea, masoneria, drogurile ș.a. E o dare de seamă la nivel național obținută jurnalistic după metoda sthendaliană menită să trezească la adevărul hristic nu doar conștiința creștinilor, ci și pe a tuturor știutorilor de limbă română, indiferent de apartenența lor etnică și religioasă.
Reperele mitologic-folclorice autohtone despre urs sînt argumente că originea acestui cuvînt românesc este traco-illirică. Uciderea ursului Arthur este simbolică. E necesară rugăciunea.
Semnificațiile metaforice ale expresiei a îngropa capul în nisip și aluziile zoologice fac trimitere la criza globalistă pe care o traversează românii.
Denumirea corectă pentru marile mișcări sociale din Transilvania conduse în 1874-1875 de Horea, Cloșca și Crișan este răscoală și revoluție. Ioan Todea argumentează pertinent caracterul acestor ample mișcări menite grăbirii dezrobirii naționale. Volumul de peste cinci sute cincizeci de pagini Transilvania – vatra neamului românesc. Horea – jertfa românilor ardeleni pentru țară, neam și credință în 1784-1785 propune un demers obiectiv, care este un omagiu adus precursorilor.
Daniela Moraru este o artistă aflată în plină maturitate creatoare. Însemnările de față se referă la fotografiile primite în format electronic de la expoziția organizată de Galeriile de artă din Ploiești. Invit cititorii să aprecieze o parte dintre fotografiile primite.
Cartea înfățișează în lumina adevărului exemplara lucrare pastoral-misionară a părintelui Visarion Iugulescu desfășurată, între altele, și la Biserica Sfîntul Nicolae-Sîrbi din capitală. Prigonit de regimul ateu, părintele duhovnic și-a continuat curajos misiunea predicînd ca invitat în biserici din București și din diferite localități. Cîteva dintre învățăturile sale sînt redate de către autorul volumului ca argumente spre a se înlătura falsa imagine creată de securitate înainte de 1989. Autorul a întreprins o amplă documentare prin diferite arhive, contribuind hotărîtor prin demersul de față la alcătuirea biografiei reale a pr. Visarion Iugulescu.
Cartea pr. dr. Claudiu Băzăvan abordează teme de actualitate așa cum se precizează în subtitlul „Mistuiri din vremea pandemiei“. Cîteva dintre capitolele volumului se intitulează Uși zăvorîte, Însemnări din pribegie, Efectul fluturelui, Afară cu intrușii!, Lumina par avion și surogate binecuvîntate, Cașcaval la televizor, Pentru durerile și lacrimile voastre, Experții în lingurițe...
Oralitatea este forma de comunicare principală dintre locuitorii din Carpați și de pe ambele maluri ale Dunării. Ea a fost fundamentul civilizației și al culturii. Oralitatea este una dintre caracteristicile folclorului, alături de sincretism, anonimat și coparticipare creatoare colectivă. Ilustrarea noastră în cadrul simpozionului a cuprins trei clipuri: Elena Marin din Bila, jud. Giurgiu – o amintire, Cornelia Neaga, Crișan, jud. Hunedoara – o rețetă cunlinară și țărănci din Izvoarele, Alba, urări de actualitate.
Moșnenii Bărăganului. Istoria crucilor de piatră de la Poiana, județul Ialomița de Filip-Lucian Iorga și Andreea Panait este o apariție editorială meritorie și necesară. Autorii își propun evidențierea importanței istorice a moșnenilor din Bărăgan și pledează pentru conservarea crucilor de piatră de la Poiana.
Sorin Grecu scoate din anonimat prin cartea sa o nouă serie de nume care se adaugă acelora din volumul anterior din 2018 ce se cuvin pomenite: Livia Rotar, Iulius Filip, Antonie Crișan, Gheorghe Bărcan, Mircea Spătăceanu, Simion Turlaș, Ioan M. Bota, Camil Peteu, Vasile Finta (Vorotel), Octavian Căpățînă, Ioan Mahala, Ion Șerdeanu, Ioan Inocențiu Glodeanu, Mihaela Jecan, Nicolae Matei, Nicolae Trifoiu, Gabriel Sătmar, Victor Răsbici, Eva Agh, Vasile Nussbaum, Petru Godiac, Ion Cazan, Marius Cuteanu, Laurențiu Vasile Crișan, Mircea Buteanu, Aurel Vișovan, Miron Mărie, Isaia Vîtcă. Sînt oameni chinuiți în închisorile comuniste, prigoniți, nedreptățiți în fel și chip.
Horia Ion Pompiliu Macellariu (28 prier 1894 – 11 cuptor 1989), contraamiral al Marinei Române, a salvat de la distrugere Dobrogea după întoarcerea armelor de la 23 august 1944. Nu s-a putut opune însă planului de capturare a flotei maritime și fluviale de către sovietici. I s-au înscenat procese din care a reieșit constant nevinovăția sa, dar regimul comunist, la presiunile ocupanților sovietici, l-au condamnat la detenție politică sub acuzațiile false de „trădător de țară“, „dușman al poporului“, „complotist împotriva ordinii de stat“, ca pe mulți alți patrioți anticomuniști. După șaisprezece ani de temniță, pierderea averii, a drepturilor cetățenești și îmbolnăvirea fiicei supuse torturilor specifice securității, decide să-și scrie memoriile pentru ca generațiile următoare să cunoască adevărul despre condițiile umilitoare în care s-a hotărît alianța cu U.R.S.S. și despre instalarea totalitarismului în România.
Canonizarea renumitului zugrav Pîrvu Mutu sub numele Sfîntul Cuvios Pafnutie a fost firească, el fiind un exemplu de artist-pedagog. Opera sa ne îndreptățește propunerea de a fi recunoscut ca patron spiritual al Uniunii Artiștilor Plastici din România.
„Pandemia“ ce-a speriat lumea este un prilej de meditație asupra ocaziilor de purtare a măștilor, consemnate de etnologi și folcloriști. Obligativitatea purtării măștilor în mijloacele de transport și spațiile publice ridică semne de întrebare, căci limitează drepturi cetățenești inserate în Constituție. Soluția depășirii acestei crize este sporirea imunității nu prin vaccinare, ci pe căile naturale arhicunoscute: alimentația variată și adecvată ca în cazul tuturor virozelor prin care am trecut pînă acum și, mai ales, gîndirea pozitivă potențată prin rugăciune continuă.
În romanul său Cu ochii celuilalt scriitorul Nicole Rusu abordează o temă ocolită literar: foametea provocată genocidar de regimul stalinist în 1946-1947 în Basarabia anexată URSS. Prozatorul s-a inspirat din realitate, folosind și documente adecvate, însă a folosit și mijloace specifice fabulelor, propunînd o perspectivă epică inedită.
În continuarea Cărții întîi a pocăinței, Scrisori pe undele râului. Cartea a doua a pocăinței de Ioan Enache e o carte inclasificabilă. Aș numi-o marea spovedanie la rîu. În aceste vremuri de prigoană și restriște, poetul băcăuan a fost hărăzit de Pronie cu Îngeri inspiratori să ne dea și literatură de folos.
Monografia scrisă de Dumitru Gălațan-Jieț este documentată și un model pentru tinerii etnologi. Sensul principal și etimologia cuvîntului momîrlan trebuie incluse în DEX. Asemănările momîrlanilor cu strămoșii daci sînt izbitoare, iar obiceiurile, portul, credințele lor se pot recunoaște la majoritatea românilor. Cîteva capitole ale cărții: Cadrul geografic al Petrilei, Scurte popasuri în istorie, Ocupațiile tradiționale, Locuința (casa), Portul, Biserica și starea religiei, Școală și învățămînt, Calendarul creștin ortodox și cel pastoral-agrar, Petrecerile tradiționale în satele petrilene, Meteorologie tradițională în satul de altădată, Monumente de arhitectură.
Gabriel Gheorghe a dovedit pasiuni culturale în domeniile istorie, lingvistică, etnologie, paremiologie, literatură şi arhitectură. Cele mai cunoscute scrieri sînt: Originea cuvîntului Crăciun, Influenţa limbii române asupra graiurilor maghiare, văzută de la Budapesta, Carpaţii, „solniţa“ Europei, SAREA, criteriu pentru regândirea istoriei, „Bazinul carpatic“ spaţiul carpatic – începutul civilizaţiei europene?, Lingvistica, istoria… defilee de erori, O realitate ignorată: În vechime, Franţa a fost românofonă!, Antroponimie românească, Studii de cultură și de civilizație românească, Proverbele româneşti şi proverbele lumii romanice, Valah, Petre Țuțea, Între Legendă și adevăr.
Sergiu Ciocârlan reușește în romanul Scrum. O carte despre copiii abandonați ai României care-ți va schimba viața să ilustreze dreptul la viață al copiilor nenăscuți și abandonați. Inspirată din realitate, acțiunea cărții are ca protagonist pe Toni (Antonio), salvat de la moarte în ultimul moment grație vrerii divine. El va deveni un sportiv cunoscut și se va alătura luptei curajoase a pr. Nicolae pentru salvarea noilor vieți și pentru adăpostirea celor abandonați – mame, copii, bătrîni. Valea Plopului este un răspuns concret al creștinismului la falsele probleme ale prezentului.
Cartea Mariei Ciocanu e alcătuiră din capitolele Colecții muzeale din patrimoniul MNEIN, Obiceiuri și tradiții privind habitatul rural, Portul popular – meșteșug și artă, Obiceiuri și sărbători de familie, Obiceiuri și sărbători calendaristice, În lumea imaginarului, Boldurești. Repere etnografice, Material de teren. Mărturii și descrieri, Anexe. Ca modalități suplimentare moderne de acces prezintă: Summary, Introduction și traducerea în rusește a capitolului Obiceiuri și sărbători de familie. Interesul cititorului specializat poate fi satisfăcut prin varietatea perspectivelor de abordare a materialului folcloric.