Mihai Floarea

Mihai Floarea

Nume și prenume: Floarea Mihai

Data și locul nașterii: 7 ianuarie 1953, București.

Cetățenia: română.

Studii: -Liceul Economic nr.1 (actualmente „Virgil Madgearu“) din București, specialitatea merceologie, cu diploma de bacalaureat obținută în 1972 (media 9,10). -Facultatea de limba și literatura română din cadrul Universității București, promoția 1984 (diploma de licență în 1984 cu nota 10).

Cariera profesională: 1972 – 1986: funcționar TESA (merceolog) la diferite întreprinderi bucureștene. Din 1984 obține licența în limba și literatura română, secundar limba franceză.

1986 – 2018: profesor de literatură și limbă română-franceză la: Școala generală Drajna, Comuna Dragaliana, județul Călărași; Școala generală nr. 3 din satul Săbăreni, comuna Joița, județul Giurgiu; Școala generală nr. 65 din Pantelimon, S.A.I. (actualmente Școala generală nr. 1, jud. Ilfov; Școala generală nr. 106 (acum nr. 3) din Popești-Leordeni, județul Ilfov. Din 2001 pînă în prezent e profesor titular gradul I de limba și literatura română la Liceul Tehnologic de Metrologie ,,Traian Vuia“, București, sector 4.

În colaborare cu Enache Nedela, a publicat „Iorgovan – mit, legendă, baladă“, București, Casa editorială ,,Cuget, Simțire și Credință“, 1995, „Perspective critice“, vol. 1, colecția EDUCAȚIONAL, București, Editura Papirus Media, 2005, „Mic dicționar de terminologie literară“, colecția EDUCAȚIONAL, București, Editura Papirus Media, 2006.

Elaborează, sub coordonarea lui Șt. Ilinca, două volume de pregătire a elevilor (pentru examenul de capacitate / testare națională și bacalaureat). Creează și conduce reviste școlare (,,Aristarc“ la Grupul Școlar ,,G. Călinescu“, București, ,,Icar“ (la Școala generală nr. 65, Pantelimon, „Primul zbor“ la Liceul de Tehnologic Metrologie „Traian Vuia“, București) și de cultură (,,Cuget, Simțire și Credință“ editată de Casa Editorială cu același nume între 1993-1995).

Membru în colegiul de redacție al revistei trimestriale pentru elevi „Limba și litaeratura română“, editată de Societatea de Științe Filologice din București).

Din 1995 redactează și coordonează revista de spiritualitate ortodoxă „Ecclesia euxina“ din cadrul Bisericii „Pogorîrea Sfîntului Duh“- Titan, devenită din 2017 „Noul euxin“. Publică în volumele colective: „Corabia nădejdilor“, București, Editura Vasile Cîrlova, 1995; „Dicționarul spiritului tolerant – îndreptar pentru o gîndire a mileniului III“ –, coordonatori generali prof.dr. Romulus Vulcănescu, Paul Tutungiu, București, Editura Evenimentul, 1997. Publică opinii culturale, pedagogice, civice etc. în „Jurnalul de Vrancea“, „Vatra veche“ (apărută la Tîrgu Mureș) ,,Tribuna școlii“, „România literară“, „Observator cultural“, „Pro Saeculum“, „Memoria“ etc.

Redactor la Revista de lingvistică și cultură românească, București.

Limbi străine cunoscute: Limba franceză: foarte bine.

Zilele Limbii Române la Casa Artelor „Dinu Lipatti”

De | 2018-10-01T16:54:57+00:00 1 octombrie 2018|

La Casa Artelor „Dinu Lipatti“ din București în perioada 31 gustar – 2 răpciune 2018 au avut loc manifestări cultural-artistice dedicate sărbătoririi limbii române. Criticul Alex. Ștefănescu și Orchestra Metropolitană București dirijată de Daniel Jinga au fost invitații celei de-a doua zile.

Ion Iachim despre Donul deloc liniștit (1942-1943)

De | 2018-10-01T12:55:04+00:00 1 octombrie 2018|

Ion Iachim a publicat o trilogie romanescă despre eroismul soldaților români pe Frontul de Est în timpul celui de-al doilea război mondial. Ninge aspru la Cotul Donului a apărut în 2017. Personajele cărții sînt potretizate cu talent remarcabil. Limbajul folosit, fără abuz de regionalisme, are o savoare indiscutabilă.

FOLCLORUL ASTĂZI

De | 2018-06-29T16:40:47+00:00 28 iunie 2018|

Folclorul românesc are valoare universală. (Re)descoperirea lui depinde în primul rînd de români. Aceasta implică o schimbare de mentalitate. Fotografiile maestrului etnofotograf Vasile Sârb, din Alba, reunite în expoziția „Timp străvechi“, constituie un dar tulburător.

„Șobolaniada“ sau lumea paralelă

De | 2018-07-02T10:31:28+00:00 28 iunie 2018|

Scriitorul Nicolae Rusu este una dintre victimele neosistemului mafiotic generat de așa-numita destrămare a fostului imperiu sovietic. Șobolaniada e scrierea unui important prozator român realist contemporan, stăpîn ca puțini alții pe arta literară. Romanul poate fi considerat polițist prin intriga și desfășurarea acțiunii. Eroul narațiunii este Ion Josanu, un alterego al autorului. El devine indezirabil lumii paralele, întemeiate pe jaf și pe crime, fiindcă e pe cale de a descoperi o parte dintre fărădelegile comise la Societatea Literaților. Anchetatorul Tudor Carp descoperă relațiile la înalt nivel ale infractorilor. Ion Josanu și Tudor Carp sînt însă învinși și obligați la tăcere de mecanismele mafiotice dirijate din America.

Din nou despre Miorița

De | 2018-04-27T22:59:15+00:00 24 martie 2018|

Miorița este un poem, nu o „baladă păstorească“. Comentariile recente (Theodor Codreanu, Sergiu Ciocârlan) m-au determinat să reiau și să actualizez eseul meu din 2005 (din volumul Perspective critice). Motivele poetice principale sînt coborîrea turmelor (etapă de toamnă a transhumanței), complotul, premoniţia primejdiei (cu motivele secundare apusul soarelui, negrul zăvoi), „testamentul” ciobanului (incluzînd îngroparea în dosul stînii, fluieraşele de fag / os / soc, bocetul cîntec al vîntului secondat de cel al oilor, steaua căzătoare, nunta ţărănească – amănuntele naşi, preoţi, nuntaşi, lăutari, făclii fiind comune oraţiilor –, căutarea măicuţei, portretul bătrînei şi al feciorului „nelumit“, a lumii mireasă/crăiasă). Analiza temelor și a motivelor poemului în varianta Alecsandri, care este cea mai cunoscută, duce la concluzia că nunta din Miorița trebuie să prevaleze morţii, după cum Învierea este covîrşitoare ca importanţă faţă de crucificarea Mîntuitorului. Integrarea cosmică pe orizontală şi pe verticală este firească, armonioasă, plină de cîntece şi de lumină. Numeroși creatori culți au fost influențați de această creație folclorică reprezentativă românească: Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Nicolae Labiș, Horia Lovinescu, Tiberiu Brediceanu, Paul Constantinescu.

Minunatele întîmplări ale inimii lui Sergiu Ciocârlan

De | 2018-04-30T18:49:12+00:00 24 martie 2018|

Minunatele întîmplări ale inimii și alte povestiri de Sergiu Ciocârlan este o culegere de povestiri destinate în primul rînd tinerilor asaltați de tot felul de tentații consumiste pentru a se abate de la Adevărul, Calea și Viața arătate de Iisus Hristos. Este o pledoarie pentru a trăi asumîndu-ți valorile autentice, creștine. Temele principale ale scrierilor sînt dragostea, educația, credința. Narațiunile reunite în acest volum emană un optimism rarisim în textele literare „canonice“ (i. e. destinate studiului în școală), de aceea le-aș recomanda îndeosebi tinerilor, prea des obligați, prin lecturile cerute în gimnaziu și în liceu, să îngurgiteze acțiuni imorale soldate cu deznodăminte reprobabile: spolieri, asasinate, sinucideri.

Realitatea despre denumirile lunilor anului Denumiri anacronice: „septembrie“, „octombrie“, „noiembrie“ și „decembrie“

De | 2017-12-24T18:58:50+00:00 24 decembrie 2017|

Printr-o inerție cultural-livrescă, ultimele patru luni ale anului poartă denumiri contrazicînd logica și cronologia: „septembrie“, adică luna a șaptea, pentru a noua lună a anului, „octombrie“ – pentru a zecea etc. Folclorul românesc a optat pentru denumiri firești, adecvate climei, credinței și preocupărilor oamenilor. De aceea, s-ar cuveni reconsiderarea acestor denumiri populare expresive și poetice: răpciune, brumărel, brumar, undrea, căci în acestea se încifrează un tezaur unic în lume, reprezentativ cultural-istoric-religios.

Un erou de roman: preotul Gheorghe Calciu-Dumitreasa

De | 2017-12-24T13:33:43+00:00 25 septembrie 2017|

Mărturisitorul de care vă temeți. Un roman care demască actualitatea bîntuită de înrobiri de tot felul de Sergiu Ciocârlan este întemeiat pe biografia părintelui Gheorghe Calciu. Temele romanului – curajul, credința, suferința, educația, lupta cu păcatul, sfințenia – sînt etern pilduitoare; de aceea romanul este recomandabil tuturor, dar în primul rînd tinerilor, elevi și studenți, viitorii intelectuali ai României.

Un spectacol memorabil: „Mărturisitorii“

De | 2017-12-24T13:34:20+00:00 25 septembrie 2017|

Spectacolul Mărturisitorii inspirat din viața lui Valeriu Gafencu și din textele lui Ioan Ianolide a fost pus în scenă de Compania „Civic Art“ în seara dinaintea Înălțării Domnului, cînd toți eroii neamului se pomenesc în toate bisericile. Recursul la emoția artistică s-a vrut un modest prinos de recunoștință.

O piesă de teatru pentru neuitarea noastră

De | 2017-09-24T13:26:41+00:00 16 iunie 2017|

În regia lui Petru Ionescu după scenariul Silviei Codreanu Teatrul Pod a prezentat la 4 aprilie 2017 în sala Dalles premiera piesei Mislea, camera 4. Femei în închisorile comuniste. În distribuție: Silvia Codreanu (Pazi), Cristina Pleșa (gardiana), Annemary Ziegler (Betina), Mirela Comnoiu (Nana), Cosmina Olariu (Diri), Tatiana Mandraburca (Mica) și Oana Rotar (Dede). Alături de întreaga memorialistică, alături de serialele, colocviile, simpozioanele, conferințele dedicate păstrării memoriei colective despre detenția politică din perioada 1946-1989, piesa e menită (re)deșteptării-învierii populației actuale.

De ce martie și nu MĂRȚIȘOR?…

De | 2017-06-15T19:27:44+00:00 19 martie 2017|

Pledoaria pentru revenirea la denumirile românești tradiționale ale lunilor anului este necesară în contextul cultural actual. MĂRȚIȘOR e numele neaoș, care se referă la o datină străveche, simbolizînd iubirea și armonia cu natura, iar „martie“ e o denumire dedicată zeului războiului.

„Cum nu vii tu, Țepeș, doamne…“

De | 2017-06-15T19:29:22+00:00 19 martie 2017|

Vlad Țepeș și Mihai Eminescu sînt două singurătăți geniale reprezentative ale românilor. Romanul intitulat Singurătatea lui Vlad Țepeș se referă la Vlad al III-lea (1431-1476), care a domnit în Țara Românească în trei rînduri, anume în 1448, apoi în perioada 1456-1462 și în 1476, cunoscut și ca Vlad Drăculea, dar supranumit Țepeș. Nu e o scriere apologetică. Prozatoarea creează cu intuiție remarcabilă un personaj „rotund“, căci îi redă și calitățile – conducător de țară inspirat, luminat și drept – și slăbiciunile omenești. Ileana Toma subliniază și o calitate specială a personajului Vlad Țepeș – abilitatea deghizării.

O vizită la Fortul 13 Jilava și o comemorare

De | 2017-03-19T06:48:31+00:00 4 ianuarie 2017|

Fortul 13 Jilava este cunoscut ca un loc sinistru de detenție îndeosebi politică, actualmente fiind posibilă vizitarea lui. Sîmbătă 29 octombrie 2016 a avut loc un eveniment organizat de Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu“: comemorarea celor treisprezece tineri români executați la Jilava la 13 octombrie 1953, șase parașutați de NATO în România, ajutați de alți șapte din țară: ALEXANDRU TĂNASE, MIRCEA POPOVICI, ION GOLEA, ION SAMOILĂ, ION TOLAN, GAVRILĂ POP, ION BUDA, GHEORGHE DINCĂ, VLAD MIHAI VASILE, ION COSMA, ERICH TARTLER, ION JUHASZ, AUREL CORLAN. Detenția politică din Fortul 13 Jilava este evocată în memorialistica publicată după 1990. Printre deținuții care a fost chinuți la Jilava se numără Nicolae Steinhardt, Gheorghe Calciu, Costache Oprișan, George Petrescu, Vasile Ionescu, Dimitrie Gerota, Eugen Haţieganu, Sorin Popa, Ion Gheorghe, Dan Hurmuzescu, George Petrescu, Cicerone Ionițoiu, Richard Wurmbrandt, Gheorghe Nichifor, Constantin Iulian, Gheorghe Jijie, Valentin Cantor, Toma și Petre Arnăuțoiu, Corneliu Coposu, Constantin Argentoianu, Constantin I. C. Brătianu, Ion Diaconescu, Iuliu Maniu, George (Gheorghe) Manu, Constantin Noica, Ion Gavrilă Ogoranu, Petre Țuțea.

Ora 25: o capodoperă pentru mileniul patru

De | 2017-01-04T19:34:32+00:00 6 octombrie 2016|

Pr. Constantin Virgil Gheorghiu rămîne încă un nume pe nedrept umbrit al literaturii europene, deși romanul său Ora 25, apărut în limba franceză în 1949 și tradus în treizeci de limbi ale lumii este valoric situabil pe același palier cu 1984, romanul vizionar al lui G. Orwell. Mesajul e creștin, bazat pe experiența traumatică a autorului – vinovat fără vină – fiind victimă a unor legi aparținînd unor regimuri pseudo-democratice. Eroul romanului, Johann Moritz, secondat de un alter-ego literar al autorului, Traian Korugă, ca și preotul Alexandru Korugă pot fi înscriși în galeria personajelor tragice neorealiste – replici moderne ale lui don Quijote.

Cîteva observații etimologice

De | 2017-01-02T11:54:39+00:00 6 octombrie 2016|

În volumul Restaurarea „sanctuarului“ limbii române. Lingvistică și istorie, Aurelia Bălan-Mihailovici propune, între altele, analizarea terminologiei referitoare la conceptul de proprietate în perioada medievală românească, întemeindu-se pe o bibliografie impresionantă. Intrigat, ca filolog, de mentalitatea autorilor dicționarelor românești de a căuta etimoane în limbile vorbite de populațiile stabilite, de-a lungul veacurilor, în jurul spațiilor locuite de strămoșii românilor – mentalitate de alogeni complexați, aș numi-o metaforic, metodă sursieristică, în limbaj de specialitate –, am o salutat cu bucurie, la timpul cuvenit, apariția Dicționarului etimologic al limbii române pe baza cercetărilor indo-europene, al eminentului lingvist Mihai Vinereanu. Cum Aurelia Bălan-Mihailovici pare [...]

Noi pași către adevăr

De | 2016-10-06T12:52:06+00:00 22 iunie 2016|

Limba latină n-a atins decît nesemnificativ mentalul autohton, ea fiind un construct intelectual menit doar inșilor culți: patricieni, comandanți, administratori etc. care o foloseau doar în scris. Teoria romanizării e infirmată din nou de noile descoperiri făcute cu ocazia săpăturilor de la Turdaș pentru construirea autostrăzii din zonă și de o apariție editorială datorată cercetătoarei Carme Jiménez Huertas. Nu era necesară învățarea latinei pentru comunicarea din spațiul dacic, oamenii cunoscînd limba pămîntului și neavînd nevoie de scriere. Latina devenise o limbă moartă chiar din vremea colonizării teritoriului dacic de maxim interes economic pentru imperiul lui Traian. Româna este mama idiomurilor romanice.