Daniela Moraru este o artistă aflată în plină maturitate creatoare. Însemnările de față se referă la fotografiile primite în format electronic de la expoziția organizată de Galeriile de artă din Ploiești. Invit cititorii să aprecieze o parte dintre fotografiile primite.
Cartea înfățișează în lumina adevărului exemplara lucrare pastoral-misionară a părintelui Visarion Iugulescu desfășurată, între altele, și la Biserica Sfîntul Nicolae-Sîrbi din capitală. Prigonit de regimul ateu, părintele duhovnic și-a continuat curajos misiunea predicînd ca invitat în biserici din București și din diferite localități. Cîteva dintre învățăturile sale sînt redate de către autorul volumului ca argumente spre a se înlătura falsa imagine creată de securitate înainte de 1989. Autorul a întreprins o amplă documentare prin diferite arhive, contribuind hotărîtor prin demersul de față la alcătuirea biografiei reale a pr. Visarion Iugulescu.
Cartea pr. dr. Claudiu Băzăvan abordează teme de actualitate așa cum se precizează în subtitlul „Mistuiri din vremea pandemiei“. Cîteva dintre capitolele volumului se intitulează Uși zăvorîte, Însemnări din pribegie, Efectul fluturelui, Afară cu intrușii!, Lumina par avion și surogate binecuvîntate, Cașcaval la televizor, Pentru durerile și lacrimile voastre, Experții în lingurițe...
Oralitatea este forma de comunicare principală dintre locuitorii din Carpați și de pe ambele maluri ale Dunării. Ea a fost fundamentul civilizației și al culturii. Oralitatea este una dintre caracteristicile folclorului, alături de sincretism, anonimat și coparticipare creatoare colectivă. Ilustrarea noastră în cadrul simpozionului a cuprins trei clipuri: Elena Marin din Bila, jud. Giurgiu – o amintire, Cornelia Neaga, Crișan, jud. Hunedoara – o rețetă cunlinară și țărănci din Izvoarele, Alba, urări de actualitate.
Moșnenii Bărăganului. Istoria crucilor de piatră de la Poiana, județul Ialomița de Filip-Lucian Iorga și Andreea Panait este o apariție editorială meritorie și necesară. Autorii își propun evidențierea importanței istorice a moșnenilor din Bărăgan și pledează pentru conservarea crucilor de piatră de la Poiana.
Sorin Grecu scoate din anonimat prin cartea sa o nouă serie de nume care se adaugă acelora din volumul anterior din 2018 ce se cuvin pomenite: Livia Rotar, Iulius Filip, Antonie Crișan, Gheorghe Bărcan, Mircea Spătăceanu, Simion Turlaș, Ioan M. Bota, Camil Peteu, Vasile Finta (Vorotel), Octavian Căpățînă, Ioan Mahala, Ion Șerdeanu, Ioan Inocențiu Glodeanu, Mihaela Jecan, Nicolae Matei, Nicolae Trifoiu, Gabriel Sătmar, Victor Răsbici, Eva Agh, Vasile Nussbaum, Petru Godiac, Ion Cazan, Marius Cuteanu, Laurențiu Vasile Crișan, Mircea Buteanu, Aurel Vișovan, Miron Mărie, Isaia Vîtcă. Sînt oameni chinuiți în închisorile comuniste, prigoniți, nedreptățiți în fel și chip.
Horia Ion Pompiliu Macellariu (28 prier 1894 – 11 cuptor 1989), contraamiral al Marinei Române, a salvat de la distrugere Dobrogea după întoarcerea armelor de la 23 august 1944. Nu s-a putut opune însă planului de capturare a flotei maritime și fluviale de către sovietici. I s-au înscenat procese din care a reieșit constant nevinovăția sa, dar regimul comunist, la presiunile ocupanților sovietici, l-au condamnat la detenție politică sub acuzațiile false de „trădător de țară“, „dușman al poporului“, „complotist împotriva ordinii de stat“, ca pe mulți alți patrioți anticomuniști. După șaisprezece ani de temniță, pierderea averii, a drepturilor cetățenești și îmbolnăvirea fiicei supuse torturilor specifice securității, decide să-și scrie memoriile pentru ca generațiile următoare să cunoască adevărul despre condițiile umilitoare în care s-a hotărît alianța cu U.R.S.S. și despre instalarea totalitarismului în România.
Canonizarea renumitului zugrav Pîrvu Mutu sub numele Sfîntul Cuvios Pafnutie a fost firească, el fiind un exemplu de artist-pedagog. Opera sa ne îndreptățește propunerea de a fi recunoscut ca patron spiritual al Uniunii Artiștilor Plastici din România.
„Pandemia“ ce-a speriat lumea este un prilej de meditație asupra ocaziilor de purtare a măștilor, consemnate de etnologi și folcloriști. Obligativitatea purtării măștilor în mijloacele de transport și spațiile publice ridică semne de întrebare, căci limitează drepturi cetățenești inserate în Constituție. Soluția depășirii acestei crize este sporirea imunității nu prin vaccinare, ci pe căile naturale arhicunoscute: alimentația variată și adecvată ca în cazul tuturor virozelor prin care am trecut pînă acum și, mai ales, gîndirea pozitivă potențată prin rugăciune continuă.
În romanul său Cu ochii celuilalt scriitorul Nicole Rusu abordează o temă ocolită literar: foametea provocată genocidar de regimul stalinist în 1946-1947 în Basarabia anexată URSS. Prozatorul s-a inspirat din realitate, folosind și documente adecvate, însă a folosit și mijloace specifice fabulelor, propunînd o perspectivă epică inedită.
În continuarea Cărții întîi a pocăinței, Scrisori pe undele râului. Cartea a doua a pocăinței de Ioan Enache e o carte inclasificabilă. Aș numi-o marea spovedanie la rîu. În aceste vremuri de prigoană și restriște, poetul băcăuan a fost hărăzit de Pronie cu Îngeri inspiratori să ne dea și literatură de folos.
Monografia scrisă de Dumitru Gălațan-Jieț este documentată și un model pentru tinerii etnologi. Sensul principal și etimologia cuvîntului momîrlan trebuie incluse în DEX. Asemănările momîrlanilor cu strămoșii daci sînt izbitoare, iar obiceiurile, portul, credințele lor se pot recunoaște la majoritatea românilor. Cîteva capitole ale cărții: Cadrul geografic al Petrilei, Scurte popasuri în istorie, Ocupațiile tradiționale, Locuința (casa), Portul, Biserica și starea religiei, Școală și învățămînt, Calendarul creștin ortodox și cel pastoral-agrar, Petrecerile tradiționale în satele petrilene, Meteorologie tradițională în satul de altădată, Monumente de arhitectură.
Gabriel Gheorghe a dovedit pasiuni culturale în domeniile istorie, lingvistică, etnologie, paremiologie, literatură şi arhitectură. Cele mai cunoscute scrieri sînt: Originea cuvîntului Crăciun, Influenţa limbii române asupra graiurilor maghiare, văzută de la Budapesta, Carpaţii, „solniţa“ Europei, SAREA, criteriu pentru regândirea istoriei, „Bazinul carpatic“ spaţiul carpatic – începutul civilizaţiei europene?, Lingvistica, istoria… defilee de erori, O realitate ignorată: În vechime, Franţa a fost românofonă!, Antroponimie românească, Studii de cultură și de civilizație românească, Proverbele româneşti şi proverbele lumii romanice, Valah, Petre Țuțea, Între Legendă și adevăr.
Sergiu Ciocârlan reușește în romanul Scrum. O carte despre copiii abandonați ai României care-ți va schimba viața să ilustreze dreptul la viață al copiilor nenăscuți și abandonați. Inspirată din realitate, acțiunea cărții are ca protagonist pe Toni (Antonio), salvat de la moarte în ultimul moment grație vrerii divine. El va deveni un sportiv cunoscut și se va alătura luptei curajoase a pr. Nicolae pentru salvarea noilor vieți și pentru adăpostirea celor abandonați – mame, copii, bătrîni. Valea Plopului este un răspuns concret al creștinismului la falsele probleme ale prezentului.
Cartea Mariei Ciocanu e alcătuiră din capitolele Colecții muzeale din patrimoniul MNEIN, Obiceiuri și tradiții privind habitatul rural, Portul popular – meșteșug și artă, Obiceiuri și sărbători de familie, Obiceiuri și sărbători calendaristice, În lumea imaginarului, Boldurești. Repere etnografice, Material de teren. Mărturii și descrieri, Anexe. Ca modalități suplimentare moderne de acces prezintă: Summary, Introduction și traducerea în rusește a capitolului Obiceiuri și sărbători de familie. Interesul cititorului specializat poate fi satisfăcut prin varietatea perspectivelor de abordare a materialului folcloric.
Monografia prezintă istoric și arhitectural spațiul cultural funerar din Moldova, fiind utilă învățămîntului universitar și postuniversitar. Este continuarea tezei de doctorat a autorului, fiind rezultatul unor cercetări arhivistice și pe teren.
Un procuror acuză. Un roman despre conspirația împotriva poporului român de Sergiu Ciocârlan ridică dinaintea cititorului cîteva probleme actuale de importanță capitală în special pentru tineretul dezorientat: „corectitudinea politică“, politicianismul, pactul faustic, corupția, credința, relațiile umane; e o scriere sapiențială modernă. Cartea este atît o lecție scriitoricească excelentă și necesară, cît și un îndemn la meditație și la acțiune adresată deopotrivă cititorilor obișnuiți ori specializați și așa-zisei „clase politice“ actuale.
Sergiu Ciocârlan în cartea Un procuror acuză. Un roman despre conspirația împotriva poporului român aduce dinaintea cititorilor, după aproape trei decenii de la Revoluția din decembrie 1989, fapte la care au participat eroi autentici. Personajele sale – pr. Sorin Paul Grecu, Mircea Bădescu etc. – sînt caractere autentice, luptînd curajos cu noul regim securist instaurat după 1990 în România.
Filmul artistic de lung metraj datorat lui Toma Enache Între chin și amin evocă atrocitățile comise în închisoarea Pitești din ordinul comuniștilor. Are meritul de a completa din perspectivă cinematografică memorialistica dedicată „reeducării“, sensibilizînd generațiile actuale față de chinurile îndurate de deținuții politic socotiți „dușmani ai poporului“ fiindcă nu erau de acord cu ideologia bolșevică de import.
Ediția a VIII-a a Simpozionului Sat și stat – De la entitate spirituală, le realitate politico-socială s-a desfășurat în 30 brumărel – 1 brumar 2019. S-au prezentat peste douăzeci de comunicări.
Muzeul pus sub protecția Sfintei Ana din Bălănești, Gorj și-a deschis porțile. Artista populară Ana Lupu este gazda.