Invitație la spovedanie generală și la responsabilitate
21 de rubini realizat de Ciprian Mega împreună cu echipa sa de profesioniști efectuează cu mijloace artistice specifice o radiografie dureroasă a unei societăți bolnave.
Gheorghe Ilie Berindei – un pictor comunicînd cu Dumnezeu
Elisabeta Pătuleanu își evocă tatăl în volumele Pictorul Gheorghe Berindei și Corespondența pictorului Gheorghe Berindei cu prietenii săi, prilej pentru cititori de a reflecta asupra unei biografii exemplare. Berindei își făurește rugăciuni-icoane prin care accede la o stare de beatitudine. [...] Credința sa inerentă în capacitatea artei nu doar de a semnifica religiosul, ci și de a intermedia o experiență spirituală [îl conduce la o] estetică teologică. (Cristian Vechiu).
Satanism olimpic 2024
În condițiile blasfemiatoarei deschideri a olimpiadei 2024 de la Paris, singurul răspuns creștinesc ar fi fost retragerea de la aceste jocuri a tuturor sponsorilor, sportivilor și (tele)spectatorilor sfidați obraznic după obiceiul diavolilor ce se cred atotputernici din vina credulilor și a celor tăcuți și umili. Rugăciune de zădărnicire a lucrărilor diavolești
Elena Murariu: de la Sfinții Martiri Brâncoveni la mărturisitorii din temnițele comuniste
Între 14 mărțișor – 15 florar 2024 sub auspiciile Academiei Civice a avut loc expoziția Elenei Murariu Libertate, te iubim! Tablourile-icoane înfățișează ororile din închisorile comuniste, invitînd la neuitare prin trimitere la memorialistica datorată unora dintre victimele sistemului totalitar: Elisabeta Rizea, Ion Ioanid, Valeriu Anania, Florin-Constantin Pavlovici.
Despre Liviu Mocan, cu bucurie în Hristos!
Sculptorul Liviu Mocan se alătură artiștilor români contemporani creștini, creația sa fiind purtînd însemnele rugăciunii. Formele sînt dispuse adesea pe verticală, crezul său fiind: „caut să lustruiesc oglinzi spre cer “.
Basil Munteanu – un istoric al literaturii uitat de români
Panorama de la littérature roumaine contemporaine scrisă în limba franceză și publicată în 1938 a fost pentru străinătate un compendiu consultat de majoritatea celor care voiau să ia act despre literatura română, ea fiind tradusă în mai multe limbi europene. Reeditarea lucrării se justifică prin perenitatea multora dintre observațiile critice ale lui Basil Munteanu.
Valeriu Filimon: întemeietorul criticii arhetipale
Valeriu Filimon este întemeietorul criticii arhetipale. În cartea Critica arhetipală și fenomenologia narativă se ocupă de opera romanescă a lui Mihail Diaconescu. Pe lîngă profesorat și critică literară, Valeriu Filimon a fost și poet.
Vintilă Horia despre exil, despre strămoșii românilor și despre Dumnezeu
Am citit cu mare greutate cartea Dumnezeu S-a născut în exil a lui Vintilă Horia. Pe lîngă repulsia față de personajul principal care a inspirat prin viața lui pe romancier, exilatul Publius Ovidius Naso, lumea romană decăzută și edificată prin jafuri o consider de plîns, nu de folosit ca subiect de carte. Mesajul valabil al scrierii e că descendenții traco-geto-dacilor au de împărtășit tuturor popoarelor marele mesaj – Calea, Adevărul și Viața întru Hristos.
Alte binevenite ecouri ale învățăturii părintelui Arsenie Boca
Gîndirea părintelui Arsenie Boca cuprinsă în lucrările Cuvinte vii, Scrieri inedite, Cărarea Împărăției e supusă unei noi lecturi de către scriitorul Sergiu Ciocârlan din perspectiva actualei crize a familei. Soluția renașterii constă în înnoirea minții fiecăruia dintre noi prin pocăință și de naștere a pruncilor.
Constantin Virgil Gheorghiu, Memorii
Memoriile pr. Constantin Virgil Gheorghiu constituie capodopera scriitorului exilat situată aproape la aceeași înălțime ca Jurnalul fericirii al pr. Nicolae de la Rohia (Steinhardt). Portrete de excepție, situații limită, fraze memorabile alcătuiesc o carte a cărților ilustrului autor al romanului Ora 25, care i-a adus celebritatea mondială.
Lumea gîrbovă
Vindecarea femeii gîrbove din Evanghelie trimite la o analogie a condiției bolnavei cu lumea actuală. Neputința de a privi la cer semnifică reducerea la condiția materială. Globalismul prin „corectitudinea politică“ tinde să gîrbovească omenirea.
Argumente pentru o educație teantropică
Educația actuală e superficială, teoretică și lipsită de omenie. Ea pregătește pentru a conduce afaceri, pentru a realiza diferite sarcini, pentru a dobîndi o profesie și un loc de muncă, dar nu pregătește pentru a vorbi despre noi înșine și despre dobîndirea asemănării cu Tatăl creator. Educația teantropică propune un curriculum ortodox și o metodologie educațională ortodoxă adecvată; ea aprinde și hrănește zelul pentru Dumnezeu și dragostea pentru aproapele, cultivă sămînța autocunoașterii și a discernămîntului, conducînd spre o înțelegere inspirată a lumii, punînd o bază solidă pentru vocația viitoare a copiilor.
O contribuție hagiografică: Sfîntul Sfințit Mucenic Ipatie, episcopul Gangrei
Sergiu Ciocârlan înfățișează viața Sfîntului Sfințit Mucenic Ipatie, făcătorul de minuni, episcopul Gangrei, pomenit în calendarul ortodox la 31 mărțișor. A fost unul dintre sfinții participanți la primul sinod organizat la Niceea în 325, în timpul domniei înțeleptului împărat Constantin. În timpul vieții și după moartea sa martirică asemănătoare cu a Sfîntului arhidiacon Ștefan, a săvîrșit minuni: vindecări, îndreptarea ereticilor, ajutorarea săracilor.
Diana Chibac, Portul popular din Bucovina
Portul popular din Bucovina scris de Diana Chibac abundă în false etimologii. Am propus aici un scurt exercițiu etimologic în speranța că, prin tinerii filologi, adevărul științific asupra originii limbii române va răzbi la lumină în cele din urmă.
Mihail Diaconescu despre Sacrificii sau Martirajul ca soluție
Temele principale ale romanului Sacrificiul scris de Mihai Diaconescu sînt Unirea din 1918 și războiul. Personajele sînt magistral portretizate, descrierile sînt savuroase, meditațiile și introspecțiile răspund celor mai înalte exigențe, adevărul istoric este cu acribie verificat (documentarea inclusiv în străinătate a autorului e evidentă). Mihail Diaconescu este indiscutabil un romancier a cărui operă s-ar cuveni să-și afle urgent loc în manualele școlare.
Meditînd la ALBASTRU: Mîndră Mărie
Mîndră Mărie este denumirea unei nuanțe de albastru aparținînd unei case albastre din Hunedoara aflată într-o stare foarte precară. Albastrul poate fi socotit numitorul comun al Casei, al Bisericii și al Sufletului românilor.
Să nu ne temem să scriem / rostim numele Poetului Radu Gyr
Poetul Radu Gyr este reprezentativ pentru generația de intelectuali întemnițați politic. Avem nevoie de „vechiul duh fecund“ al înaintașilor, care i-a menținut liberi în spirit, exemplari creatori-mărturisitori.
Catedrala Națională vs. Catedrala „Mântuirii Neamului“
Denumirea Catedrala „Mîntuirii Neamului” este comercială, nu duhovnicească. Potrivită este denumirea Catedrala Națională.
Gînduri la comemorarea a opt decenii de la bătălia de la Cotul Donului-Cotul Domnului
Comemorarea celor circa 150000 de români căzuți la Cotul Donului în 1942 este o datorie creștinească și patriotică. Vasile Șoimaru și Iosif Niculescu au detaliat într-o carte și într-un film documentar acest dezastru militar din cel de-al doilea război mondial.
Lucian G. Costi: minunate lecții de lingvistică românească
Imaginea principatelor din secolului al XIX-lea se întregește prin montarea bucăților disparate care ne-au rămas. Continuăm seria călătoriilor în țările române cu Saint-Marc Girardin, om politic și scriitor francez, membru al Academiei Franceze. Însemnările lui datează din 1836 și surprind o lume a contrastelor puternice, în care vechiul și noul coexistă.
Titu Maiorescu – Mihai Eminescu: relații cu lumini și umbre
În pofida marilor deosebiri de caracter și de poziție socială, între Titu Maiorescu și Mihai Eminescu au existat relații complexe, contradictorii, debutînd cu o apropiere reală, continuînd cu ajutoare financiare și profesionale dar sfîrșind lamentabil, sub tirania comandamentelor politice ale vremii, printr-o suită diabolică de metode specifice masoneriei.