O lansare de carte și-un spectacol pentru viitor
La sala Dalles a avut loc pe 7 undrea 2018 lansarea volumului colectiv Stația... viitor, îngrijit de Magda Băcescu. A urmat un spectacol susținut de dansatori, instrumentiști și cîntăreți.
Un roman de tinerețe al lui Nicolae Rusu: Totul se repetă
Nicolae Rusu este un prozator contemporan autor al romanelor Șobolaniada, Pușlamielul etc. Totul de repetă este scris în perioada 1884-1985 și publicat în 1988 în grafia rusească. Ediția de față este prima în grafie românească. Temele romanului sînt curgerea timpului și ciclicitatea existenței umane, iubirea, munca în regimul totalitarist, setea de împlinire prin cunoaștere.
Homo sovieticus modernizat: Pușlamielul!
Pușlamielul are valoarea unui roman-avertisment. Ștefan Fânaru este, în esență, un personaj tragic. Prin el, Nicole Rusu ilustrează dureros-veridic un faliment existențial, anume al „omului nou sovietic“.
O inaugurare istorică
Sfințirea Catedralei Neamului de pe 25 brumar 2018 este cel mai important omagiu închinat centenarului Marii Uniri.
Din lada de zestre a neamului – Muzeul de etnografie Sf. Fecioară Maria
În satul Bila din județul Giurgiu s-a inaugurat la 15 gustar 2018 un muzeu creat din inițiativa „Atelierului de adevăruri“ dedicat Fecioarei Maria.
Zilele Limbii Române la Casa Artelor „Dinu Lipatti”
La Casa Artelor „Dinu Lipatti“ din București în perioada 31 gustar – 2 răpciune 2018 au avut loc manifestări cultural-artistice dedicate sărbătoririi limbii române. Criticul Alex. Ștefănescu și Orchestra Metropolitană București dirijată de Daniel Jinga au fost invitații celei de-a doua zile.
Un tratat sapiențial: Medicina Iubirii de dr. Adrian și Cristian Harghel
Medicina Iubirii de dr. Adrian și Cristian Harghel este o apariție editorială remarcabilă, propunînd conlucrarea religiei și medicinei pentru vindecarea celor bolnavi. Cuprinde citate filocalice și are virtuțile unui tratat sapiențial.
Ion Iachim despre Donul deloc liniștit (1942-1943)
Ion Iachim a publicat o trilogie romanescă despre eroismul soldaților români pe Frontul de Est în timpul celui de-al doilea război mondial. Ninge aspru la Cotul Donului a apărut în 2017. Personajele cărții sînt potretizate cu talent remarcabil. Limbajul folosit, fără abuz de regionalisme, are o savoare indiscutabilă.
FOLCLORUL ASTĂZI
Folclorul românesc are valoare universală. (Re)descoperirea lui depinde în primul rînd de români. Aceasta implică o schimbare de mentalitate. Fotografiile maestrului etnofotograf Vasile Sârb, din Alba, reunite în expoziția „Timp străvechi“, constituie un dar tulburător.
„Museicorum. Festival de muzică balcanică“ – cîteva impresii (I)
Museicorum este un festival de muzică balcanică organizat de Arlinda Morava în București care a demonstrat că muzica aduce oamenii la un numitor comun: bucuria bunătății.
„Șobolaniada“ sau lumea paralelă
Scriitorul Nicolae Rusu este una dintre victimele neosistemului mafiotic generat de așa-numita destrămare a fostului imperiu sovietic. Șobolaniada e scrierea unui important prozator român realist contemporan, stăpîn ca puțini alții pe arta literară. Romanul poate fi considerat polițist prin intriga și desfășurarea acțiunii. Eroul narațiunii este Ion Josanu, un alterego al autorului. El devine indezirabil lumii paralele, întemeiate pe jaf și pe crime, fiindcă e pe cale de a descoperi o parte dintre fărădelegile comise la Societatea Literaților. Anchetatorul Tudor Carp descoperă relațiile la înalt nivel ale infractorilor. Ion Josanu și Tudor Carp sînt însă învinși și obligați la tăcere de mecanismele mafiotice dirijate din America.
Din nou despre Miorița
Miorița este un poem, nu o „baladă păstorească“. Comentariile recente (Theodor Codreanu, Sergiu Ciocârlan) m-au determinat să reiau și să actualizez eseul meu din 2005 (din volumul Perspective critice). Motivele poetice principale sînt coborîrea turmelor (etapă de toamnă a transhumanței), complotul, premoniţia primejdiei (cu motivele secundare apusul soarelui, negrul zăvoi), „testamentul” ciobanului (incluzînd îngroparea în dosul stînii, fluieraşele de fag / os / soc, bocetul cîntec al vîntului secondat de cel al oilor, steaua căzătoare, nunta ţărănească – amănuntele naşi, preoţi, nuntaşi, lăutari, făclii fiind comune oraţiilor –, căutarea măicuţei, portretul bătrînei şi al feciorului „nelumit“, a lumii mireasă/crăiasă). Analiza temelor și a motivelor poemului în varianta Alecsandri, care este cea mai cunoscută, duce la concluzia că nunta din Miorița trebuie să prevaleze morţii, după cum Învierea este covîrşitoare ca importanţă faţă de crucificarea Mîntuitorului. Integrarea cosmică pe orizontală şi pe verticală este firească, armonioasă, plină de cîntece şi de lumină. Numeroși creatori culți au fost influențați de această creație folclorică reprezentativă românească: Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Nicolae Labiș, Horia Lovinescu, Tiberiu Brediceanu, Paul Constantinescu.
Minunatele întîmplări ale inimii lui Sergiu Ciocârlan
Minunatele întîmplări ale inimii și alte povestiri de Sergiu Ciocârlan este o culegere de povestiri destinate în primul rînd tinerilor asaltați de tot felul de tentații consumiste pentru a se abate de la Adevărul, Calea și Viața arătate de Iisus Hristos. Este o pledoarie pentru a trăi asumîndu-ți valorile autentice, creștine. Temele principale ale scrierilor sînt dragostea, educația, credința. Narațiunile reunite în acest volum emană un optimism rarisim în textele literare „canonice“ (i. e. destinate studiului în școală), de aceea le-aș recomanda îndeosebi tinerilor, prea des obligați, prin lecturile cerute în gimnaziu și în liceu, să îngurgiteze acțiuni imorale soldate cu deznodăminte reprobabile: spolieri, asasinate, sinucideri.
Realitatea despre denumirile lunilor anului Denumiri anacronice: „septembrie“, „octombrie“, „noiembrie“ și „decembrie“
Printr-o inerție cultural-livrescă, ultimele patru luni ale anului poartă denumiri contrazicînd logica și cronologia: „septembrie“, adică luna a șaptea, pentru a noua lună a anului, „octombrie“ – pentru a zecea etc. Folclorul românesc a optat pentru denumiri firești, adecvate climei, credinței și preocupărilor oamenilor. De aceea, s-ar cuveni reconsiderarea acestor denumiri populare expresive și poetice: răpciune, brumărel, brumar, undrea, căci în acestea se încifrează un tezaur unic în lume, reprezentativ cultural-istoric-religios.
Un erou de roman: preotul Gheorghe Calciu-Dumitreasa
Mărturisitorul de care vă temeți. Un roman care demască actualitatea bîntuită de înrobiri de tot felul de Sergiu Ciocârlan este întemeiat pe biografia părintelui Gheorghe Calciu. Temele romanului – curajul, credința, suferința, educația, lupta cu păcatul, sfințenia – sînt etern pilduitoare; de aceea romanul este recomandabil tuturor, dar în primul rînd tinerilor, elevi și studenți, viitorii intelectuali ai României.
Un spectacol memorabil: „Mărturisitorii“
Spectacolul Mărturisitorii inspirat din viața lui Valeriu Gafencu și din textele lui Ioan Ianolide a fost pus în scenă de Compania „Civic Art“ în seara dinaintea Înălțării Domnului, cînd toți eroii neamului se pomenesc în toate bisericile. Recursul la emoția artistică s-a vrut un modest prinos de recunoștință.
O piesă de teatru pentru neuitarea noastră
În regia lui Petru Ionescu după scenariul Silviei Codreanu Teatrul Pod a prezentat la 4 aprilie 2017 în sala Dalles premiera piesei Mislea, camera 4. Femei în închisorile comuniste. În distribuție: Silvia Codreanu (Pazi), Cristina Pleșa (gardiana), Annemary Ziegler (Betina), Mirela Comnoiu (Nana), Cosmina Olariu (Diri), Tatiana Mandraburca (Mica) și Oana Rotar (Dede). Alături de întreaga memorialistică, alături de serialele, colocviile, simpozioanele, conferințele dedicate păstrării memoriei colective despre detenția politică din perioada 1946-1989, piesa e menită (re)deșteptării-învierii populației actuale.
De ce martie și nu MĂRȚIȘOR?…
Pledoaria pentru revenirea la denumirile românești tradiționale ale lunilor anului este necesară în contextul cultural actual. MĂRȚIȘOR e numele neaoș, care se referă la o datină străveche, simbolizînd iubirea și armonia cu natura, iar „martie“ e o denumire dedicată zeului războiului.
„Cum nu vii tu, Țepeș, doamne…“
Vlad Țepeș și Mihai Eminescu sînt două singurătăți geniale reprezentative ale românilor. Romanul intitulat Singurătatea lui Vlad Țepeș se referă la Vlad al III-lea (1431-1476), care a domnit în Țara Românească în trei rînduri, anume în 1448, apoi în perioada 1456-1462 și în 1476, cunoscut și ca Vlad Drăculea, dar supranumit Țepeș. Nu e o scriere apologetică. Prozatoarea creează cu intuiție remarcabilă un personaj „rotund“, căci îi redă și calitățile – conducător de țară inspirat, luminat și drept – și slăbiciunile omenești. Ileana Toma subliniază și o calitate specială a personajului Vlad Țepeș – abilitatea deghizării.
O vizită la Fortul 13 Jilava și o comemorare
Fortul 13 Jilava este cunoscut ca un loc sinistru de detenție îndeosebi politică, actualmente fiind posibilă vizitarea lui. Sîmbătă 29 octombrie 2016 a avut loc un eveniment organizat de Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu“: comemorarea celor treisprezece tineri români executați la Jilava la 13 octombrie 1953, șase parașutați de NATO în România, ajutați de alți șapte din țară: ALEXANDRU TĂNASE, MIRCEA POPOVICI, ION GOLEA, ION SAMOILĂ, ION TOLAN, GAVRILĂ POP, ION BUDA, GHEORGHE DINCĂ, VLAD MIHAI VASILE, ION COSMA, ERICH TARTLER, ION JUHASZ, AUREL CORLAN. Detenția politică din Fortul 13 Jilava este evocată în memorialistica publicată după 1990. Printre deținuții care a fost chinuți la Jilava se numără Nicolae Steinhardt, Gheorghe Calciu, Costache Oprișan, George Petrescu, Vasile Ionescu, Dimitrie Gerota, Eugen Haţieganu, Sorin Popa, Ion Gheorghe, Dan Hurmuzescu, George Petrescu, Cicerone Ionițoiu, Richard Wurmbrandt, Gheorghe Nichifor, Constantin Iulian, Gheorghe Jijie, Valentin Cantor, Toma și Petre Arnăuțoiu, Corneliu Coposu, Constantin Argentoianu, Constantin I. C. Brătianu, Ion Diaconescu, Iuliu Maniu, George (Gheorghe) Manu, Constantin Noica, Ion Gavrilă Ogoranu, Petre Țuțea.
Capitolul despre formarea limbii române din manuale trebuie regîndit
Manualele de limba română trebuie adaptate, căci teoria romanizării este depășită. Cea mai importantă lucrare care vine în sprijinul profesorilor și elevilor este datorată lui Mihai Vinereanu: Dicționar etimologic al limbii române pe baza cercetărilor de indo-europenistică.