Mihai Floarea

Mihai Floarea

Nume și prenume: Floarea Mihai

Data și locul nașterii: 7 ianuarie 1953, București.

Cetățenia: română.

Studii: -Liceul Economic nr.1 (actualmente „Virgil Madgearu“) din București, specialitatea merceologie, cu diploma de bacalaureat obținută în 1972 (media 9,10). -Facultatea de limba și literatura română din cadrul Universității București, promoția 1984 (diploma de licență în 1984 cu nota 10).

Cariera profesională: 1972 – 1986: funcționar TESA (merceolog) la diferite întreprinderi bucureștene. Din 1984 obține licența în limba și literatura română, secundar limba franceză.

1986 – 2018: profesor de literatură și limbă română-franceză la: Școala generală Drajna, Comuna Dragaliana, județul Călărași; Școala generală nr. 3 din satul Săbăreni, comuna Joița, județul Giurgiu; Școala generală nr. 65 din Pantelimon, S.A.I. (actualmente Școala generală nr. 1, jud. Ilfov; Școala generală nr. 106 (acum nr. 3) din Popești-Leordeni, județul Ilfov. Din 2001 pînă în prezent e profesor titular gradul I de limba și literatura română la Liceul Tehnologic de Metrologie ,,Traian Vuia“, București, sector 4.

În colaborare cu Enache Nedela, a publicat „Iorgovan – mit, legendă, baladă“, București, Casa editorială ,,Cuget, Simțire și Credință“, 1995, „Perspective critice“, vol. 1, colecția EDUCAȚIONAL, București, Editura Papirus Media, 2005, „Mic dicționar de terminologie literară“, colecția EDUCAȚIONAL, București, Editura Papirus Media, 2006.

Elaborează, sub coordonarea lui Șt. Ilinca, două volume de pregătire a elevilor (pentru examenul de capacitate / testare națională și bacalaureat). Creează și conduce reviste școlare (,,Aristarc“ la Grupul Școlar ,,G. Călinescu“, București, ,,Icar“ (la Școala generală nr. 65, Pantelimon, „Primul zbor“ la Liceul de Tehnologic Metrologie „Traian Vuia“, București) și de cultură (,,Cuget, Simțire și Credință“ editată de Casa Editorială cu același nume între 1993-1995).

Membru în colegiul de redacție al revistei trimestriale pentru elevi „Limba și litaeratura română“, editată de Societatea de Științe Filologice din București).

Din 1995 redactează și coordonează revista de spiritualitate ortodoxă „Ecclesia euxina“ din cadrul Bisericii „Pogorîrea Sfîntului Duh“- Titan, devenită din 2017 „Noul euxin“. Publică în volumele colective: „Corabia nădejdilor“, București, Editura Vasile Cîrlova, 1995; „Dicționarul spiritului tolerant – îndreptar pentru o gîndire a mileniului III“ –, coordonatori generali prof.dr. Romulus Vulcănescu, Paul Tutungiu, București, Editura Evenimentul, 1997. Publică opinii culturale, pedagogice, civice etc. în „Jurnalul de Vrancea“, „Vatra veche“ (apărută la Tîrgu Mureș) ,,Tribuna școlii“, „România literară“, „Observator cultural“, „Pro Saeculum“, „Memoria“ etc.

Redactor la Revista de lingvistică și cultură românească, București.

Limbi străine cunoscute: Limba franceză: foarte bine.

Cîteva pagini despre cum a învățat Dunărea românește…

De | 2019-06-28T13:50:19+00:00 25 iunie 2019|

Festivalul de la Mustapic, din Serbia, o fost organizat în 31 florar – 1 cireșar 2019 de Asociația generală a învățătorilor din România. Vizita mi-a relevat aspectele deznaționalizării românilor din Valea Timocului. Speranțele de acordare a unor drepturi elementare sînt reale, fiindcă Serbia vrea să devină membră a UE și va fi obligată să aplice legislația corespunzătoare minorităților naționale.

Ctitori români la Muntele Athos

De | 2019-06-25T21:42:57+00:00 25 iunie 2019|

Cartea lui Ioan Damaschin Domnitorii români ctitori la Sf. Munte Athos prezintă documentat donațiile făcute de-a lungul anilor de aproape o sută de domnitori români la mînăstirile din Muntele Athos.

Dacologice – G. D. Iscru și colaboratorii(I)

De | 2019-07-31T21:40:17+00:00 25 iunie 2019|

Eminescu dacolog. Eminesciene subintitulat Culegere de Studii (2018) este un volum reunind contribuții ale G. D. Iscru, Maria Ionescu, Gheorghe Bucur, Nicolae Leonăchescu, Simona Condurățeanu și Aurel David. Temele principale sînt falsitatea romanizării, originile ariene ale locuitorilor Daciei, patriotismul eminescian și tema Daciei în creația lui, globalismul.

Un personaj din Cronică de familie de Petru Dumitriu

De | 2019-06-25T20:40:45+00:00 25 iunie 2019|

Cronică de familie de Petru Dumitriu merită atenția Școlii. Valoarea romanului este recunoscută unanim. De aici articolul de față, prin care vreau să demonstrez, o dată în plus, eroarea de a nu fi citit și analizat de tinerele generații, măcar ca lectură facultativă. Pius Dabija este unul dintre cele mai izbutite personaje din literatura românească.

Un roman de tinerețe al lui Nicolae Rusu: Totul se repetă

De | 2018-12-22T13:40:24+00:00 19 decembrie 2018|

Nicolae Rusu este un prozator contemporan autor al romanelor Șobolaniada, Pușlamielul etc. Totul de repetă este scris în perioada 1884-1985 și publicat în 1988 în grafia rusească. Ediția de față este prima în grafie românească. Temele romanului sînt curgerea timpului și ciclicitatea existenței umane, iubirea, munca în regimul totalitarist, setea de împlinire prin cunoaștere.

Homo sovieticus modernizat: Pușlamielul!

De | 2018-12-19T22:34:04+00:00 19 decembrie 2018|

Pușlamielul are valoarea unui roman-avertisment. Ștefan Fânaru este, în esență, un personaj tragic. Prin el, Nicole Rusu ilustrează dureros-veridic un faliment existențial, anume al „omului nou sovietic“.

Zilele Limbii Române la Casa Artelor „Dinu Lipatti”

De | 2018-10-01T16:54:57+00:00 1 octombrie 2018|

La Casa Artelor „Dinu Lipatti“ din București în perioada 31 gustar – 2 răpciune 2018 au avut loc manifestări cultural-artistice dedicate sărbătoririi limbii române. Criticul Alex. Ștefănescu și Orchestra Metropolitană București dirijată de Daniel Jinga au fost invitații celei de-a doua zile.

Ion Iachim despre Donul deloc liniștit (1942-1943)

De | 2018-10-01T12:55:04+00:00 1 octombrie 2018|

Ion Iachim a publicat o trilogie romanescă despre eroismul soldaților români pe Frontul de Est în timpul celui de-al doilea război mondial. Ninge aspru la Cotul Donului a apărut în 2017. Personajele cărții sînt potretizate cu talent remarcabil. Limbajul folosit, fără abuz de regionalisme, are o savoare indiscutabilă.

FOLCLORUL ASTĂZI

De | 2018-06-29T16:40:47+00:00 28 iunie 2018|

Folclorul românesc are valoare universală. (Re)descoperirea lui depinde în primul rînd de români. Aceasta implică o schimbare de mentalitate. Fotografiile maestrului etnofotograf Vasile Sârb, din Alba, reunite în expoziția „Timp străvechi“, constituie un dar tulburător.

„Șobolaniada“ sau lumea paralelă

De | 2018-07-02T10:31:28+00:00 28 iunie 2018|

Scriitorul Nicolae Rusu este una dintre victimele neosistemului mafiotic generat de așa-numita destrămare a fostului imperiu sovietic. Șobolaniada e scrierea unui important prozator român realist contemporan, stăpîn ca puțini alții pe arta literară. Romanul poate fi considerat polițist prin intriga și desfășurarea acțiunii. Eroul narațiunii este Ion Josanu, un alterego al autorului. El devine indezirabil lumii paralele, întemeiate pe jaf și pe crime, fiindcă e pe cale de a descoperi o parte dintre fărădelegile comise la Societatea Literaților. Anchetatorul Tudor Carp descoperă relațiile la înalt nivel ale infractorilor. Ion Josanu și Tudor Carp sînt însă învinși și obligați la tăcere de mecanismele mafiotice dirijate din America.

Din nou despre Miorița

De | 2018-04-27T22:59:15+00:00 24 martie 2018|

Miorița este un poem, nu o „baladă păstorească“. Comentariile recente (Theodor Codreanu, Sergiu Ciocârlan) m-au determinat să reiau și să actualizez eseul meu din 2005 (din volumul Perspective critice). Motivele poetice principale sînt coborîrea turmelor (etapă de toamnă a transhumanței), complotul, premoniţia primejdiei (cu motivele secundare apusul soarelui, negrul zăvoi), „testamentul” ciobanului (incluzînd îngroparea în dosul stînii, fluieraşele de fag / os / soc, bocetul cîntec al vîntului secondat de cel al oilor, steaua căzătoare, nunta ţărănească – amănuntele naşi, preoţi, nuntaşi, lăutari, făclii fiind comune oraţiilor –, căutarea măicuţei, portretul bătrînei şi al feciorului „nelumit“, a lumii mireasă/crăiasă). Analiza temelor și a motivelor poemului în varianta Alecsandri, care este cea mai cunoscută, duce la concluzia că nunta din Miorița trebuie să prevaleze morţii, după cum Învierea este covîrşitoare ca importanţă faţă de crucificarea Mîntuitorului. Integrarea cosmică pe orizontală şi pe verticală este firească, armonioasă, plină de cîntece şi de lumină. Numeroși creatori culți au fost influențați de această creație folclorică reprezentativă românească: Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Nicolae Labiș, Horia Lovinescu, Tiberiu Brediceanu, Paul Constantinescu.

Minunatele întîmplări ale inimii lui Sergiu Ciocârlan

De | 2018-04-30T18:49:12+00:00 24 martie 2018|

Minunatele întîmplări ale inimii și alte povestiri de Sergiu Ciocârlan este o culegere de povestiri destinate în primul rînd tinerilor asaltați de tot felul de tentații consumiste pentru a se abate de la Adevărul, Calea și Viața arătate de Iisus Hristos. Este o pledoarie pentru a trăi asumîndu-ți valorile autentice, creștine. Temele principale ale scrierilor sînt dragostea, educația, credința. Narațiunile reunite în acest volum emană un optimism rarisim în textele literare „canonice“ (i. e. destinate studiului în școală), de aceea le-aș recomanda îndeosebi tinerilor, prea des obligați, prin lecturile cerute în gimnaziu și în liceu, să îngurgiteze acțiuni imorale soldate cu deznodăminte reprobabile: spolieri, asasinate, sinucideri.

Realitatea despre denumirile lunilor anului Denumiri anacronice: „septembrie“, „octombrie“, „noiembrie“ și „decembrie“

De | 2017-12-24T18:58:50+00:00 24 decembrie 2017|

Printr-o inerție cultural-livrescă, ultimele patru luni ale anului poartă denumiri contrazicînd logica și cronologia: „septembrie“, adică luna a șaptea, pentru a noua lună a anului, „octombrie“ – pentru a zecea etc. Folclorul românesc a optat pentru denumiri firești, adecvate climei, credinței și preocupărilor oamenilor. De aceea, s-ar cuveni reconsiderarea acestor denumiri populare expresive și poetice: răpciune, brumărel, brumar, undrea, căci în acestea se încifrează un tezaur unic în lume, reprezentativ cultural-istoric-religios.

Un erou de roman: preotul Gheorghe Calciu-Dumitreasa

De | 2017-12-24T13:33:43+00:00 25 septembrie 2017|

Mărturisitorul de care vă temeți. Un roman care demască actualitatea bîntuită de înrobiri de tot felul de Sergiu Ciocârlan este întemeiat pe biografia părintelui Gheorghe Calciu. Temele romanului – curajul, credința, suferința, educația, lupta cu păcatul, sfințenia – sînt etern pilduitoare; de aceea romanul este recomandabil tuturor, dar în primul rînd tinerilor, elevi și studenți, viitorii intelectuali ai României.

Un spectacol memorabil: „Mărturisitorii“

De | 2017-12-24T13:34:20+00:00 25 septembrie 2017|

Spectacolul Mărturisitorii inspirat din viața lui Valeriu Gafencu și din textele lui Ioan Ianolide a fost pus în scenă de Compania „Civic Art“ în seara dinaintea Înălțării Domnului, cînd toți eroii neamului se pomenesc în toate bisericile. Recursul la emoția artistică s-a vrut un modest prinos de recunoștință.