Tradiții românești în actualitate

Pentru îmbogățirea și extinderea orizontului cultural artistic al elevilor, în acest an școlar la Colegiul Național ,,Constantin Cantacuzino” din Târgoviște a debutat proiectul extracurricular Drag de portul românesc. Coordonatorii proiectului, dna Ștefan Floricica, profesor de religie și dna Duțu-Runceanu Angelica, profesor de limba română, au încheiat parteneriatul educațional cu Arhiepiscopia Târgoviștei și Inspectoratul Școlar Județean Dâmbovița în vederea unei bune colaborări și susțineri în promovarea autenticului, a valorilor tradiționale în rândul tinerilor de astăzi.

sc

Scopul proiectului este de a trezi în sufletele copiilor sentimente de dragoste și admirație față de portul popular românesc, de mândrie și respect față de comorile creațiilor populare, contribuind și la formarea personalității elevilor. De aceea, cunoașterea producțiilor și manifestărilor folclorice de către elevi are o importanță deosebită datorită conținutului de idei și sentimente, a faptelor care oglindesc trecutul bogat și plin de speranță al poporului român.

sc1

Întâlnirile cu elevii participanți la proiect vor cuprinde informații despre compoziția și ornamentația costumului popular, imagini preluate din muzee, costume populare din colecțiile iubitorilor de artă populară din zonele etnografice din țara noastra: Muntenia, Moldova, Dobrogea, Banat, Oltenia si Transilvania, apoi organizarea atelierului de lucru, unde elevii învață tehnicile pentru executarea punctelor de cusătură pe pânză. Lucrările elevilor: batiste, semne de cărte, obiecte decorative, vor fi expuse în școală și admirate de cadre didactice, părinți și cei care vor vizita instituția de învățământ.

sc3

Arta populară românească, prin tradiția ei străveche, constituie unul din aspectele esențiale ale culturii poporului român. În toate domeniile de afirmare ale artei populare, începând de la prelucrarea artistică a lemnului, a metalelor, împodobirea caselor, a obiectelor de port, există dovezi că arta s-a dezvoltat strâns legată de diferitele aspecte ale vieții, în care rolul principal l-a avut poporul, care a iubit si iubește viața, iubește frumosul, fiind înzestrat cu o puternică forță creatoare.

Ca parte componentă a culturii populare și materiale este portul popular. El are un rol hotărâtor în arta populară, în evidențierea specificului național, pentru că este emblemă a permanenței și identității  românești.

sc4

Portul popular este o recapitulare a întregii istorii a tuturor tradițiilor care au dăinuit de veacuri.

 

sc5

De aceea este foarte important ca elevii, tinerii, nu numai să afle despre valorile noastre identitare, ci să le și păstreze si promoveze în societatea de astăzi mult prea tehnologizată si modernizată.

Costumul popular din țara noastră se prezintă aparent diferit de la o zonă la alta, însă și-a păstrat pe întreaga sa existentă o structură unitară în ceea ce privește materia primă din care se execută, coloritul și ornamentația.

Și pentru că tradițiile sunt în strânsă legătură cu lucrarea și misiunea Bisericii, iar cultura populară oferă repere morale înrădăcinate în cuvântul Evangheliei, femeia româncă a știut să simbolizeze în broderii întreaga creație a lui Dumnezeu. Ea a prins în cusături realizate manual, motive vegetale (vrejurile), florale, religioase, zoomorfe, dar și geometrice. Țăranul când îmbrăca piesele costumului popular se simțea puternic pentru că, știa el, simbolurile brodate îl apărau de rele, întregul costum era un scut împotriva dușmanilor. Ce-i dădea putere? Era sfânta cruce pe cămașă și acoperitoarea de cap, era biserica cea plină de har dumnezeiesc, altița care simbolizează biserica triumfătoare din cer cu motivele cunoscute: vârtelnița, clepsidra, coloanele, păsările, elementele cosmice etc.

sc6

Mulți s-au întrebat cum a apărut costumul popular, în ce zonă și care este vechimea lui?  În lucrarea “Artele în România”, Alexandru Odobescu menționa despre costumul popular românesc: “Când vedem pe columnă (Columna lui Traian) veșmintele ce poartă dacii, cămașa lor cu mâneci strânsă la încheietură și crestată la poale de ambele părți; chica pletoasă a luptătorilor și mai cu seamă țurca, care acoperă capetele șefilor, ale  zarabilor, nu ne putem opri de a recunoaște în ele chiar portul muntenilor noștri.”

sc7

Românul păstrează în suflet credința în Dumnezeu, dragostea de țară și de neam și este o datorie morală, creștină, patriotică, de a purta costumul popular cu mândrie. El reprezintă  una dintre cele mai însemnate forme de cultură activă a unui popor.

Prof. Floricica Ștefan