Tablourile lui Zamfir Dumitrescu, fie în ulei, pe carton, pe pânză sau litografiile lui sunt posesoarele unui gândiri coercitive, dar și ale unei gramatici plastice cum rar întâlnim. El a suprapus peste aceste noțiuni teoretice și practice conceptele la care se raporta ca om, amprentate de propria personalitate care nu și-a găsit ecoul în nici un fel de structură existențială.