Chiselev Alexandru

Chiselev Alexandru

Am absolvit Facultatea de Ştiinţe ale Naturii şi Ştiinţe Agricole din cadrul Universității Ovidius Constanţa (2002 - 2006) și am frecventat cursurile de Masterat în domeniul Antropologie și Istorie Europeană (2013 - 2015; lucrare de disertație Gândirea magică în comunitățile de români și ucraineni din județul Tulcea). Din 2006 sunt muzeograf la Muzeul de Etnografie și Artă Populară din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, iar în 2015 am fondat (alături de alți trei colegi muzeografi sau profesori) Asociația pentru Transformarea prin Educație a Deltei Dunării. Am colaborat la realizarea mai multor expoziții cu profil etnografic, am participat la cercetări de teren în spațiul Dobrogei de Nord și Deltei Dunării, am publicat studii și articole din domenii diverse (ocupații și meșteșuguri, dezvoltare durabilă, spațiul rural nord-dobrogean, muzeografie, obiceiuri) și am participat la manifestări științifice, work-shop-uri naționale și internaționale. Am colaborat în proiecte precum: Aegissus – orașul copiilor (2014), Etno-copilăria. Muzeul – punte de legătură între ieri și azi (2015), DeltaCraft (2015); am fost membru în juriu la diverse concursuri cu tematici etnografice. Competențe și aptitudini în probleme legate de geografie, muzeografie, etnografie, manager de proiecte, storytelling

Meșteșugurile din Delta Dunării între tradițional și contemporaneitate

De | 2019-10-01T22:19:16+00:00 22 iunie 2016|

Meșterul trebuie privit și definit în contextul comunității căreia îi aparține și a societății din care face parte. El este un barometru al stării economice și a structurii ocupaționale a localității sale, a mentalității privind necesitatea produselor sale, de actualitate sau considerate depășite din punct de vedere moral, tehnologic sau funcțional. Dispariția sau transformarea unor meșteșuguri nu reprezintă doar pierderea sau adaptarea unor obiecte, ea indică de fapt mutații în structura mentalitară, culturală și economică a societății care consuma vechile produse și urmează să le consume pe cele noi sau să nu le mai utilizeze deloc. În acest context factologic, intervin fenomenele de comodificare turistică și bricolaj cultural, având ca efect cumulativ crearea unei noi identități culturale.