Drapelul Asociației Arcășești din Bosanci

Muzeul Național al Pompierilor funcționează în clădirea Foișorului de Foc al Capitalei   începând cu anul 1963. Clădirea este monument istoric și de arhitectură, datată sfârșitul secolului al XIX-lea și este reprezentativă pentru istoria pompierilor bucureșteni. Ea adăpostește o serie de piese valoroase ce prezintă istoria pompierilor  din cele mai vechi timpuri, până în zilele noastre. Printre exponatele  se află și un drapel  cu o poveste impresionantă,  ce a aparținut Asociației Arcăsești din Bosanci,  județul Suceava.

Prima formație specializată în lupta contra incendiilor a luat naștere în Bosanci, în anul 1867. După anexarea părții de nord a Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1775), comuna Bosanci s-a aflat pentru o perioadă de 144 de ani, în provincia Bucovina, stăpânită de austrieci. Pe măsură ce ocupația habsburgică lua forme din ce în ce mai dure, se cristalizează și rezistența populației românești supusă unui proces de deznaționalizare. Un moment important în acțiunea de promovare a conștiinței naționale în rândul populației bucovinene este marcat de înființarea arcășiilor. Aceste asociații urmăreau să strângă ”în mănunchiuri pe tinerii țărani, făcându-i să se mândrească că sunt români, să cultive cu îndârjire limba și datinile strămoșești și astfel să reziste încercării de a-i deznaționaliza. Ei trebuiau instruiți să reziste marelui pârjol, de data aceasta național, care ne amenința și care cu toate mijloacele trebuia paralizat.”

Astfel, în anul 1924, probabil pe scheletul formației de pompieri voluntari deja existentă s-a înființat Asociația Arcășească din Bosanci. [1]

Drapelul cu dimensiuni de 150/135 cm are două fețe și este confecționat din mătase albastră, galbenă și roșie, deteriorat la partea de jos aproape o cincime. A fost restaurat în atelierele Muzeului Național al Satului ”Dimitrie Gusti”, în anul 1989. Pe una din fețe (central) este pictat pe o pânză (60/40) prinsă de steag cu paiete momentul în care Ștefan cel Mare se roagă. De jur împrejurul ei sunt frunze de laur și stejar și este scris cu litere din fir aurit de 8 cm textul: ”Imboldu, iubirea, scopul, fericirea neamului. Societatea arcășească Bosanci”. Cealaltă față are în centru stema României, realizată tot din fir aurit și paiete, iar ca text: ”România, societatea arcășească Bosanci, fondată în anul 1924, decembrie 26”. Drapelul a fost identificat de șeful Muzeului Pompierilor în comuna Bosanci la 29 septembrie 1976 cu sprijinul preotului Butnariu Vasile.

[1] Aniversarea a 130 de ani de la înființarea F.C.P. Bosanci, 1867-1997, Primăria comunei Bosanci, jud. Suceava, pag. 8