Muzeul Bucovinei propune o nouă temă de educaţie muzeală pentru anul 2019,  „Podoabe şi veşminte în Moldova medievală”.

Cu ajutorul prezentărilor multimedia, a materialelor de informare şi a specialiştilor muzeului, participanţii au ocazia să descopere piese vestimentare şi podoabe, specifice perioadei medievale: rochie, cămaşă, marame, bonete, pantofi, brâie, anterie colorate, dar şi ace de păr şi de voal, inele şi cercei, reprezentând importante izvoare istorice care au stat la baza studiilor despre evoluția vestimentației în Moldova.

Piesele vestimentare şi podoabele prezentate au fost descoperite de-a lungul timpului, în urma cercetărilor arheologice sistematice, în morminte de la bisericile Sf. Ioan Botezatorul din Siret, Biserica Mirăuți din Suceava, Mânăstirea Probota, Biserica „Sfântul Nicolae“ Bălineşti şi se încadrează în două mari categorii: veşminte şi obiecte ce ţin de ritualul funerar. Veşmintele şi podoabele prezentate sunt încadrate cronologic în perioada secolelor XV-XVII.

Proiectul de educaţie muzeală aduce în faţa participanţilor piese vestimentare care fac parte din colecția de textile arheologice a Muzeului Bucovinei, cu detalii asupra modului în care au fost lucrate şi materialele prețioase folosite la realizarea lor: brocard, mătase, mătase decorată cu fir de argint aurit, dantelă din fir de argint aurit, catifea de mătase broșată cu aur, dar şi tehnicile de coasere şi brodare specifice perioadei medievale.

De asemenea, sunt prezentate imagini cu podoabele medievale, din colecţia de numismatică a Muzeului Bucovinei, prezentându-se  materialele utilizate la realizarea lor: aur, argint, cu pietre semipreţioase şi metodele de realizare, specifice perioadei medievale – turnare „à cire perdue“, cizelare, gravare, trefilare, granulaţie, ciocănire, sudare, aurire, filigran, decupare.

O parte dintre piesele prezentate se regăsesc în expozițiile permanente ale Muzeului de Istorie din Suceava.

Prezentăm în continuare una dintre piesele vestimentare care face parte din colecția de textile arheologice a Muzeului Bucovinei: CAFTAN

Veşmânt de croială orientală, caftanul a început să fie purtat în Ţările Române în secolul XV.

Cercetările arheologice, prilejuite de lucrările de restaurare ale Mănăstirii Probota au debutat în anul 1994 şi au continuat până în anul 2001, în această perioadă fiind descoperite numeroase vestigii arheologice.

În pronaosul şi pridvorul bisericii au fost descoperite 30 de morminte, dintre care 23 în cripte de zidărie şi şapte gropi simple, ce au aparţinut unor boieri, între care şapte membri ai familiei Stroici, dar şi călugări. În pronaosul bisericii mănăstirii Probota, în cripta 4, a fost înmormântat un boier al lui Petru Rareş, Frăţian, pârcălab de Neamţ, mort în anul 1545.

Frăţian a fost îmbrăcat într-un caftan de mătase broşată cu fir de argint aurit, decorat cu discrete motive vegetale. Veşmântul, cu lungimea de 1,38 m şi lăţimea la mâneci de 1,55 m, larg la poale, datorită clinilor adăugaţi, prezintă de-a lungul pieptului, câte o despicătură verticală de circa 30 cm, prin care iese mâna; ea caracterizează caftanele turceşti, ceea ce a permis avansarea ipotezei că această piesă vestimentară care a aparținut pârcălabului de Neamţ, Frăţian, provine din Imperiul otoman. Mânecile, răscroite, lungi şi strâmte, atârnă liber pe spate. (extras din „Comori arheologice restaurate în Bucovina”, Muzeul Bucovinei, Suceava, 2006)