Formarea numelor de sate din valea superioară a Bistriţei

De | 2019-10-06T10:44:25+00:00 18 martie 2017|

Prin intermediul acestui articol mi-am propus sa analizez, din perspectivă istorică, formarea unităţilor teritoriale (formarea unor localităţi a urmat modelul străvechi al aşezărilor rurale, bazat pe întemeierea unui sat de-a lungul unei ape sau după sistemul constituirii unui sat-matcă şi al fenomenului de roire spre zone favorabile constituirii de noi sate), dar şi etimologia numelor de sate din bazinul superior al râului Bistriţa, oferind informaţii referitoare la continuitatea aşezărilor din zonă. Un alt aspect pe care l-am evidenţiat aici este cel referitor la modalităţile de constituire a numelor topice. Astfel, s-a constatat că numele unor sate reflectă numele proprietarului sau provin de la „întemeietori sau organizatori ai aşezării: jude, cneaz, vătăman, sau, mai apoi, de la stăpâni, proprietari (boieri)” . Un exemplu în acest sens îl constituie satul Iacobeni, a cărui denumire este asociată cu numele unui proprietar de stâni situate pe acele locuri. Alte toponime provin de la hidronime, deoarece prezenţa apei este un factor determinant în apariţia unor aşezări umane. De exemplu, numele satului Argestru (în prezent cartier al oraşului Vatra Dornei) provine de la numele râului ce străbate această zonă. Alte denumiri se află „în directă concordanţă cu natura, locul aşezării, conformaţia terenului, vegetaţia, fauna, migraţia oamenilor, locul de origine, repopularea, ocupaţia, faima negativă sau pozitivă a oamenilor” .

Nostalgia plutelor

De | 2017-03-23T16:44:09+00:00 25 august 2014|

Transportul lemnului pe ape curgătoare - plutăritul - a fost o ocupaţie multiseculară a locuitorilor bazinelor multor râuri din România. Atestat documentar pe Mureş încă din perioada daco-romană, plutăritul s-a practicat în ţara noastră - pentru perioade mai lungi sau mai scurte şi cu intensităţi diferite - pe mai multe râuri precum Mureş, Olt, Siret, Moldova, Prut, Someş, pe Crişuri, Argeş, Dâmboviţa, Vaser, Gurghiu ș.a. Însă atât din punct de vedere al duratei, cât și al intensității, peste toate domină plutăritul pe Bistriţa şi continuarea lui pe Siret până la Galaţi. Putem considera, fără a greşi prea mult, plutăritul pe Bistriţa ca fiind nava amiral a plutăritului din România.