Un oraș, un actor, un preot: un festival de teatru

Un festival de teatru a revigorat viața culturală a Fălticeniului

În anul 2010, când se împlineau 40 de ani de la dispariţia marelui actor fălticenean Grigore Vasiliu Birlic şi din convingerea că arta teatrală şi arta spectacolului merită o şansă şi în urbea de pe Şomuz, cunoscuta actriţă Draga Olteanu Matei şi preotul Liviu Mihăilă, la o discuţie care a avut loc la Piatra Neamţ, au pus bazele Festivalului Internaţional de Teatru “Grigore Vasiliu Birlic”. Doamna Draga a spus atunci că la începutul carierei a beneficiat de ajutorul lui Birlic şi că îl sprijină pe preotul Mihăilă să facă un festival de teatru în oraşul în care s-a născut marele actor de comedie.

Prima ediţie a fost una judeţeană, pe 15 iunie, şi de acolo a pornit o altă tradiţie frumoasă, Ziua Culturii Fălticenene, ziua în care sunt pomenite marile personalităţi ale municipiului, dar au loc şi manifestări unice, anul acesta având loc redeschiderea Sinagogii Mari din Fălticeni cu un spectacol extraordinar la care au participat Corul Marii Uniri din Iaşi şi Cvartetul „Passione” din Bucureşti. Tot la prima ediţie a Festivalului de teatru a fost salvată clădirea Casei de Cultură din Fălticeni, propusă pentru demolare, dar care, în urma intervenţie actriţei Draga Olteanu Matei pe lângă autorităţile locale şi centrale, a fost reabilitată şi modernizată într-un timp record.

Festivalul dedicat lui Birlic a debutat cu actori și teatre renumite

În anul 2011 festivalul a pornit cu mari actori, Emil Hosu şi Eusebiu Ştefănescu care, din păcate, nu mai sunt printre noi şi Catrinel Dumitrescu. În cei nouă ani s-au adăugat şi alţii, printre care îi amintim pe Dorel Vişan, Vladimir Găitan, Radu Gheorghe, Octavian Strunilă, Ileana Popovici, Marius Bodochi, Dan Tudor, Ovidiu Cuncea, Claudia Motea, Carmen Stănescu, au poposit teatre de renume din ţară (Bucureşti, Iaşi, Cluj) dar şi din Ucraina şi din Republica Moldova. La ediţia a IX –a, încheiată în prima zi a lunii septembrie, alături de tinerii actori (prin Regulament vârsta participanţilor este cuprinsă între 15 şi 25 de ani) din trupele de teatru înscrise în concurs au fost prezenţi cu sfaturi şi workshopuri, Centrul de Teatru Educaţional Replika împreună cu actorii Carmen Tănase, Radu Apostol, Mihaela Rădescu şi regizorul Vlad Rădescu. Interacţiunea liceenilor şi studenţilor din trupele participante la festivalul de la Fălticeni cu nume mari ale scenei româneşti are rolul de a repune la locul lor marile valori şi semnificaţii ale omului adus în lumina reflectoarelor, pentru că timp de şapte zile, cât durează festivalul, se povesteşte, cu căldură şi iubire, despre teatru, despre actorie, despre artă, discuţiile fiind continuate cu exemple din cadrul spectacolelor prezentate de actorii profesionişti, sau cu analiza greşelilor făcute în timpul reprezentaţiilor pieselor participante în competiţie de către tinerii aspiranţi la actorie. Experienţa invitaţilor îi ajută pe o parte dintre viitorii lor colegi să privească dincolo de scenă, dincolo de replică, aşezând omul şi povestea destinului lui în prim-planul scenei prin încărcătura enormă de poveste din arta spectacolului.

„Aceşti copii care au participat la acest festival internaţional, vor duce naţiunea română prin teatru, prin limba maternă pe care o vorbesc jucând în piesele de teatru, mai departe. De aceea îi felicit şi dumneavoastră trebuie să îi iubiţi şi să-i aplaudaţi pentru că ei fac altceva decât fac majoritatea copiilor. Sunt uniţi de teatru”, a spus actorul Ovidiu Cuncea, la sfârşitul celei de-a V-a ediţii.

Alte evenimente culturale și o trupă de teatru

Pe lângă Festivalul Internaţional de Teatru “Grigore Vasiliu Birlic”, în al treilea oraş din ţară ca număr de scriitori autohtoni, după importante centre culturale Bucureşti şi Iaşi, Asociaţia Fălticeni Cultural organizează anual, alte două mari evenimente Ziua Culturii Fălticenene şi Balul Vienez de la Fălticeni şi asigură existenţa trupei de teatru “Birlic”.

„Este  marea realizare a Festivalului de teatru, pentru că mulţi fac festivaluri de teatru, poate mai mari decât cel din Fălticeni, dar aproape nimeni nu are şi o trupă legată de festival. După prima ediţie a festivalului, regizoarea Cristina Bacal, studentă la teatru în acea vreme, a venit cu  ideea să facă spectacolul <Al cincilea anotimp> cu tineri elevi din Fălticeni. După aceea au venit şi alţi regizori care au pus în scenă mai multe spectacole, Gheorghe Balint (şapte spectacole), Vlad Rădescu (trei spectacole), Ovidiu Cuncea (trei spectacole), coregrafa şi regizoare Lorette Enache  (un spectacol), Andrei Ciobanu (un spectacol). Trupa Birlic împlineşte anul acesta opt ani, a participat la festivaluri, concursuri, a câştigat foarte multe. În fiecare an mergem în turneul <Pe urmele lui Birlic> la Bucureşti  unde birlicii (aşa sunt numiţi actorii trupei – n.r.) joacă pe scenele teatrelor importante, Teatrul de Comedie, Cercul Militar Naţional, am jucat şi la Teatrul Nottara şi anul acesta la Teatrul Excelsior. Mergem cu spectacole în ţară, vom fi prezenţi şi la Festivalul naţional de poezie „Nicolae Labiş”, unde vom juca <Aproape Labiş>. Dacă găsim un sponsor care să ne ajute cu cazarea şi masa eu mi-aş dori şi un turneu naţional cu piesa <100 de rochii>, un spectacol care tratează o temă importantă, bullyingul, un spectacol muncit, făcut cu mult suflet de domnul Rădescu şi actorii Trupei Birlic. Mulţi dintre cei care au fost actori în Trupa Birlic sunt actori sau sunt studenţi la teatru, la regie, prima generaţie de birlici terminând deja facultatea şi îi putem aplauda pentru rolurile din teatre cunoscute”, ne-a spus preotul Liviu Mihăilă, preşedintele Asociaţiei Fălticeni Cultural.

Tinerii actori în dialog cu nume mari ale teatrului românesc

Şi întâlnirile dintre marii actori ai scenei cu cei mai tineri sunt emoţionante, ultima având loc la ediţia din acest an, între actriţele  Carmen Tănase şi Draga Olteanu Matei, ultima lansând în cadrul festivalului cartea „Reţete <cercate>, versificate şi… desenate de Coana Chiriţa”.

După o adevărată pledoarie pentru a ne iubi actorii atâta vreme cât sunt cu noi, Carmen Tănase a spus despre doamna Draga:“o mare actriţă, o mare colegă, un om deschis la minte şi cu un suflet formidabil. Draga mi-a făcut o onoare la care nu mă aşteptam niciodată pentru că nici nu îndrăzneam să-i trec prin faţă când era la Teatrul Naţional. Şi atunci, ca şi acum e ascuţită la minte şi te prinde imediat pe picior greşit dacă nu eşti foarte bine pregătit. A insistat atât de convingător şi de mult să-i spun Draga, că nu am încotro, cu toate că este foarte greu pentru mine pentru că atât de mult o iubesc, o preţuiesc şi sunt conştientă lângă cine stau, încât mi se pare absurd să-i zic Draga”, a spus Carmen Tănase.

Trăim o viaţă din fugă, şi un astfel de festival este dorit nu numai de actori, spectatori, sau concurenţi, pentru că întâlnirile cu personalităţi ale naţiunii pe care le propune preotul Liviu Mihăilă şi care sunt, de cele mai multe ori, esenţiale în formarea noastră. Le-aş menţiona doar pe ultimele două, cea cu preotul profesor Constantin Necula, care anul trecut a purtat un dialog foarte interesant cu cei prezenţi, printre ei  numărându-se actriţele  Ileana Popovici şi Carmen Stănescu şi  lecţia de istorie susţinută anul acesta de prof. dr. Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, la Fălticeni, de la care nu au lipsit şi întrebările actriţei Carmen Tănase, alături de cele ale localnicilor. Aceste momente magice petrecute în compania unor oameni se seamă, care vin la Fălticeni pe tihnă şi stau de vorbă, într-o atmosferă caldă, colocvială, cu oameni simpli, elevi, profesori universitari, într-o armonioasă îmbinare între teatru, mărturie şi dialog, pentru a-şi exprima gânduri de mare profunzime, este un câştig atât pentru comunitatea locală cât şi pentru cei care, vremelnic, pentru o săptămână poposesc în urbea de pe Şomuz. Discursurile, urmate de discuţiile purtate cu prezenţi,  constituie un moment de reverenţă intelectuală pentru că se vorbeşte despre poveşti de viaţă, cu învăţături adânci, întâmplări, evenimente, procese care au marcat istoria, cultura, religia, tradiţiile poporului român.