Cele 5 efecte geniale ale cititului
Lectura, cel mai sănătos drog inventat vreodată. Cine a gustat-o, în starea ei cea mai pură, nu se mai poate lăsa de ea. Ce bine! Probabil că ți-ai dat seama că vreau să te ademenesc pe tărâmul (familiar pentru unii, extraterestric pentru alții) cărților. Dar, mă gândesc, de vreme ce ții cartea mea în mâini, n-ar mai fi nevoie. Totuși, permite-mi să-ți expun cinci argumente pentru care să șlefuiești acest obicei, să-l dezvolți și să ajungi să excelezi în practicarea lui. În trecut existau două categorii de oameni: analfabeți și alfabetizați. Azi, primii sunt o specie pe cale de dispariție. Dar au urmași vrednici de numele ciudat cu care sunt ștampilați: analfabeți funcțional. Știu să citească, dibuiesc literele, redau sunetele, dar nu înțeleg mai nimic din misterioasele fraze pe care le îngaimă. Eu cred că au o aversiune ascunsă față de lectură. Nu le-a plăcut niciodată. Amăreala le-a fost accentuată de profesori intransigenți și de părinți afurisiți.
Unu. Mintea ta este hrănită. Da! Mintea umană are nevoie de provizii nutritive. Forța minții este dată nu de încăpățânarea măgărească a caracterului, ci de subtilitatea proceselor gândirii. Lectura e cel mai bun aliment pentru minte. E ca și cum te-ai hrăni cu cea mai gustoasă mâncare pe care ai încercat-o vreodată. Creierul tău este surescitat prin medierea papilelor gustative. Dinții mușcă, măselele mestecă, limba împinge spre esofag melanjul hrănitor, stomacul inițiază procesul de digestie și, cel mai important, toate celulele corpului tău primesc nutrienții necesari. Viața ta biologică este nu doar susținută, ci îmbogățită cu o nouă experiență culinară. Oasele se întăresc, mușchii se fortifică, sângele se regenerează, totul se întâmplă ca în cel mai interesant laborator. Cam așa e și cu lectura.
Doi. Creierul tău este activ. Nu știu dacă știai, dar prin creierul uman trec unde electromagnetice măsurate în hertzi (prescurtat hz). Unii cercetători spun că am putea aprinde un bec în timpul unei activități de maximă intensitate. Există mai multe tipuri de unde, iar acestea sunt caracterizate de diferite palete de hertzi: beta (15-40 hz), alfa (9-14 hz), theta (6-8 hz), delta (1.5-4 hz). Creierul se află în starea delta atunci când dormim, în starea theta atunci când visăm (cu sau fără ochii deschiși) sau când conducem mașina și observăm că am ajuns într-un loc fără să ne amintim ultimii kilometri parcurși, în starea alfa când am terminat o activitate și medităm. Dar creierul e cel mai activ în starea beta. Ghiciți ce facem mai concret atunci? Luăm decizii, rezolvăm probleme (de matematică poate), facem sport, cântăm la un instrument, evităm un pericol mortal și… citim! Deci, activează-ți creierul citind!
Trei. Imaginația ta este îmbogățită. O lume întreagă așteaptă să fie descoperită prin lectură. Ba mai mult. Se dorește (re)creată. Își întinde eonii spre tine, pentru a le da o formă mentală. Scriitorul este co-autorul lui Dumnezeu. Iar el, lectorul serios, este co-participantul scriitorului în aventura cunoașterii. Citind, vezi! Mai mult, mai larg, mai înalt, mai profund, mai bine! Milioane de bucăți străvezii de realitate se adună laolaltă în mintea ta și începi să distingi binele, frumosul, adevărul. Precum pilitura de fier este atrasă prin mii de unde invizibile spre magnetul electrizant, tot așa firișoarele de gând se încolonează armonios în imaginația celui care citește. Și ce-i cu asta? Păi e fantastic. Cititorul se poate refugia în castelul alb al fanteziei din neagra realitate în care se află. Important e să nu rămână captiv în vreo odaie secretă a palatului imaginar. E frumos acolo, dar viața trebuie trăită. În plus, un cititor cu o imaginație bogată are șansa scrisului. Opțiunea de a deveni dintr-un consumator fericit de lumi virtuale într-un furnizor de senzații mentale prin propriile lui texte este reală. Și înlesnită de experiența cititului.
Patru. Vocabularul tău este șlefuit. Un vorbitor de nivel mediu al românei utilizează doar zece spre douăsprezece mii de cuvinte dintre cele o sută șaptezeci de mii ale limbii. Dacă ai bacul, ești pe acolo. Dar una e să fii repetitiv în exprimare sau să fii creativ, să fii searbăd sau savuros, să fii insipid sau expresiv. Nu? Altfel te ascultă lumea. Sau te citește. De ce? Fiindcă ai acea capacitate rară de a picta imagini. Nu doar de a măcina vorbe ca huruitul hodorogit al vreunei mori uitate. Cititul este cea mai bună modalitate de a-ți dezvolta bagajul de cuvinte de care dispui.
Cinci. Perspectiva ta este lărgită. Imaginează-ți că metafora lui Arghezi din poezia „Testament” este, de fapt, realitate indestructibilă: „cartea mea-i, fiule, o treaptă.” Volumele citite îți propun un parcurs ascensional. Un urcuș intelectual. Cartea nu-i pentru proști. E pentru oamenii deștepți. E pentru cei care nu pot fi prostiți. Duși de nas. Manipulați de sus. Fiindcă ei sunt deja (mai) sus. Ei au înțeles cum funcționează mecanismele lumii. Ei pricep universul. Dacă toate cărțile citite de tine sunt trepte, câte ai urcat până acum? Câte îți propui să urci în această lună? Dar în anul curent? Îmi place să le spun elevilor, ba le chiar arăt, așa dramatic, faptul că fiecare carte citită ne înalță atâția milimetri câți are cotorul ei. Și iau un manual de pe catedră, îl arunc teatral pe podea și mă sui pe el. Apoi le cer să își imagineze că ei văd lumea de la înălțimea cărților citite până atunci. Iar elevii înțeleg vizual ce înseamnă o perspectivă largă.
O, ce ar mai trebui să îți spun ca să te conving să citești mai mult, mai bine, mai productiv!? Poate exemplele moscoviților sau ale moldovenilor te vor stârni. În 2007 vizitam Moscova, iar în metrou toți, dar absolut toți tinerii țineau în mâini câte o carte. Și citeau. O imagine senzațională. Apoi, prin 2010, un grup de tineri din Republica Moldova au venit în tabăra pe care o organizam. Știți ce se jucau? Fazan. Literar. Adică trebuiau să găsească doar cuvinte care proveneau din spectrul literaturii: autori, personaje, titluri, concepte etc. Mai spune ceva…
(Gabriel Braic, semESEURI pentru tineri grăbiți, Editura Agnos, Sibiu, 2022)