Muzeul Municipal Dej la Centenar (1925-2025)

Scurt istoric al Muzeului Municipal Dej

Începutul unei colecţii muzeale în oraşul Dej, datează din anul 1899, când membrii Societăţii pentru literatură, istorie şi etnografie a comitatului Solnoc-Dăbâca au pus bazele unei colecţii care cuprindea 3.791 piese de arheologie, artă şi etnografie. Colecţia a fost organizată în cadrul Liceul de Stat din Dej (astăzi Colegiul Național ,,Andrei Mureșanu” Dej).

În anul 1900, în urma unui control din partea Inspectoratului muzeelor s-a dispus desfiinţarea acesteia din cauza condiţiilor necorespunzătoare de funcţionare. Până în 1904 materialele au fost transferate la Muzeul Ardelean din Cluj şi la Muzeul de Belle-Arte din Budapesta.

După 1918 s-a constituit Secţiunea Transilvania în cadrul Comisiei Monumentelor Istorice cu sediul central la Bucureşti. În această Comisie au fost cooptați ca membri activi sau corespondenţi intelectuali şi istorici de mare valoare, buni cunoscători ai istoriei de la confluenţa Someşurilor. Dintre aceştia menţionăm pe istoricul Victor Motogna, primul director al Liceului ,,Andrei Mureşanu” Dej, maiorul Iuliu Marţian şi prof. univ. dr. Emil Panaitescu de la Universitatea ,,Regele Ferdinand” din Cluj. Conştienţi de distrugerea şi risipirea materialelor arheologice din zonă îşi propuneau organizarea la Dej a unui muzeu regional/județean.

Pentru o asemenea instituţie Victor Motogna a adunat material arheologic din zona castrelor romane de la Ilişua şi Căşeiu. În 5 decembrie 1923, acesta sesiza printr-o scrisoare Comisia monumentelor istorice spunând că: ,,ţăranii din Căşeiu îşi zidesc casele cu inscripţii şi reliefuri din ruinele taberei romane“. Prin intermediul său sunt numiţi membri corespondenţi ai Comisiei Monumentelor Istorice şi alţi intelectuali din Dej precum Ioan Şanta, cunoscut colecţionar şi profesor la Liceul ,,Andrei Mureşanu”, dar şi dr. Cornel Pop, primarul oraşului Dej.

Ca urmare a devotamentului cu care dr. Cornel Pop s-a ataşat ideii de a înfiinţa un muzeu la Dej, în anul 1925, la propunerea sa, Consiliul oraşului, a luat hotărârea de a pune bazele unui muzeu. În presa vremii au apărut articole referitoare la noua instituţie de cultură, făcându-se apel la colecţionarii şi iubitorii de artă sau ştiinţă să-şi aducă aportul donând muzeului diferite obiecte, cărţi, documente sau alte materiale cu valoare muzeistică. În vremea aceea muzeul funcţiona în incinta Primăriei orașului Dej (Cercul militar de astăzi). Muzeul Municipal Dej își are începutul în cadrul primăriei, în Biroul 21, iar ulterior s-a extins în mai multe săli.

Un moment important în dezvoltarea muzeului şi în ocrotirea vestigiilor arheologice din zonă l-a constituit campania de săpături arheologice realizate, în perioada 1926-1929, în castrul roman de la Căşeiu sub conducerea prof. univ. dr. Emil Panaitescu şi cu sprijinul financiar al Primăriei orașului Dej şi a Prefecturii judeţului Someş. Istoricul Victor Motogna a avut un rol important în strângerea fondurilor pentru săpăturile arheologice, restaurarea obiectelor, în amenajarea muzeului, restaurarea in situ a zidului vechii cetăţi a Dejului şi a unui bastion al cetăţii Ciceului.

Modul de funcţionare al noii instituţii a fost stabilit prin Regulamentului Muzeului şi Bibliotecii oraşului Dej, document ce avea 44 de articole. Acesta a fost aprobat la 1 octombrie 1932 de către Aurel Coroiu, primar al oraşului Dej şi preşedinte al Consiliului de administrare al celor două instituţii. Regulamentul poartă şi semnătura lui Liviu I. Deac în calitate de director. Motivaţia înfiinţării muzeului şi bibliotecii apare în articolul 1: ,, pentru adunarea şi păstrarea materialului de valoare istorică din oraş şi judeţ, precum şi pentru răspândirea culturii în toate straturile populaţiei…”. Regulamentul celor două instituţii a fost aprobat şi de către dr. Bilţiu, prefectul judeţului Someş.

Treptat muzeul s-a dezvoltat ajungând să fie unul de importanţă judeţeană, reprezentând istoria unuia dintre cele mai vechi judeţe din Transilvania (Solnocul Interior, până în 1876 și apoi Solnoc-Dăbâca până în anul 1918). Pentru amenajarea primelor expoziţii ale muzeului au fost implicaţi cercetători de seamă ai Universităţii din Cluj, dintre aceștia putem aminti pe istoricul şi arheologul Alexandru Ferenczi, colaborator al savantului Vasile Pârvan şi al profesorului D. M. Teodorescu, de la Universitatea din Cluj.

Imediat după înființare, Liviu Deac a fost numit custode al muzeului orașului Dej, prin decizia 7686 din 1926, ocupându-se îndeaproape de organizarea și amenajarea muzeului. În 27 mai 1932, autoritățile locale, în conformitate cu Legea privind organizarea muzeelor și bibliotecilor publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 89 din 14 aprilie 1932, au hotărât ca Liviu Deac, șef de birou din cadrul Primăriei orașului Dej, să fie numit prin delegație în postul de director al muzeului.

Al Doilea Război Mondial a avut urmări negative şi pentru activitatea muzeistică la nivelul întregii ţări. În numeroase instituţii a fost dezorganizată activitatea muzeistică, unele muzee înregistrând pierderi importante de patrimoniu. Cele mai grele pierderi le-au înregistrat patrimoniile muzeale din Basarabia, Bucovina și nord vestul României, unele colecţii muzeale au fost jefuite de armatele de ocupație.

La 8 septembrie 1940 în oraşul Dej s-a instaurat regimul horthist timp în care o parte a bunurilor muzeistice au fost distruse, iar directorul muzeului Liviu Deac a fost forţat să se refugieze. La întoarcerea sa, în toamna anului 1944, după eliberarea Transilvaniei, a încercat să recupereze obiectele risipite din muzeu, însă, multe monumente şi obiecte din epoca romană, documente de arhivă, drapelele, sigiliile, proclamaţiile Gărzilor Naţionale şi fotografiile cu ocazia intrării Armatei Române în Dej în anul 1918 nu au mai putut fi recuperate. Pentru ca dezastrul să fie complet autorităţile sovietice care au administrat Ardealul şi implicit oraşul Dej în perioada (noiembrie 1944-martie 1945) au incendiat, în curtea fostei prefecturi, o mare parte din patrimoniul muzeistic. În special cărţi vechi, documente şi multe obiecte muzeistice s-au pierdut. Dezamăgit şi revoltat de cele întâmplate Liviu I. Deac, primul director al muzeului dejean părăseşte această funcţie, dar şi oraşul. Cei care au luat în primire rămăşiţele inventarului şi au continuat munca de refacere a muzeului au fost profesorii Paula Moga şi Szilagyi Dezideriu. În perioada 1952-1953, noii muzeografi au reuşit să mute patrimoniul muzeal la parterul Prefecturii (actualul edificiu al Primăriei Municipiului Dej) şi au reînceput aşezarea expoziţiei de bază pe orânduiri sociale, după tipicul şi cerinţele ideologiei comuniste.

În 10 septembrie 1954 conducerea Muzeului Raional Dej (denumire purtată între 1950-1968) a fost încredinţată juristului Florin Gavrilescu, un iubitor al istoriei naţionale şi locale. El s-a străduit să adune în muzeu noi valori ale patrimoniului cultural şi să asigure mijloace potrivite pentru amenajarea expoziţiilor muzeale. La zece ani după război lucrurile au intrat din pe un nou făgaş, iar regimul comunist a sprijinit dezvoltarea muzeelor, încercând să folosească istoria în propaganda ideologică comunistă.

Începutul anilor ’60 este propice cercetării arheologice şi se continuă munca începută în perioada interbelică. Având aprobarea conducerii Institutului de istorie şi arheologie din Cluj, a acad. Constantin Daicoviciu, István Ferenczi (fiul lui Alexandru Ferenczi care a ajutat la amenajarea muzeul interbelic) a cercetat zona de nord şi est a limesului (graniţei) Daciei romane. Cercetarea din aceste sectoare a fost întreprinsă în urma descoperirii unor materiale arheologice de către Traian Mureşan din Căpâlna, elev la Liceul ,,Andrei Mureşanu” din Dej. Din ordinul acad. C. Daicoviciu, István Ferenczi începe sondajele arheologice şi în zona oraşului Dej, cu sprijinul cercetătorilor Dumitru Protase și Hadrian Daicoviciu . Primele concluzii despre cercetarea arheologică din zona de nord a provinciei Dacia au fost publicate în mai multe articole ştiinţifice, pe baza lor fiind redactat mai târziu Repertoriul Arheologic al judeţului Cluj .

În anul 1968 muzeul primeşte denumirea de Muzeu Municipal, cunoscând o perioadă în care se organizau diverse activităţi. Muzeul s-a implicat în manifestările cultural-ştiinţifice şi comemorative dedicate unor importante evenimente naţionale ori ale unor personalităţi locale. Patrimoniul muzeului este îmbogăţit cu piese noi şi sunt refăcute expoziţiile de bază. În această perioadă Muzeul Municipal a dobândit ca sediu clădirea vechii primării a oraşului Dej (azi Cercul Militar), iar primăria oraşului a fost mutată, unde se află şi astăzi, în fosta prefectură a judeţului Someş, desfiinţat prin reforma administrativ-teritorială din anul 1968.

Prin dobândirea unui sediu central, într-o clădire în care s-a scris istoria oraşului, se recunoştea importanţa judeţeană a instituţiei muzeale menită să reflecte istoria, cultura şi tradiţiile celui mai vechi comitat/judeţ din Transilvania, comitatul Solnoc-Doboca (ulterior judeţul Someş) cu reşedinţa la Dej. Totodată sunt amenajate săli moderne pentru expoziţiile de bază şi pentru cele temporare  reuşind să se extindă în toată clădirea Cercului Militar de azi. În această clădire muzeul fusese înfiinţat, în anul 1925, de către primarul dr. Pop Cornel, iar în 1968 se reîntorsese acolo pentru a reprezenta istoria oraşului.

În perioada anilor 1960-1970 informații despre activitatea muzeului apar sporadic în presa vremii. După reorganizarea expoziției de bază muzeul a organizat periodic diferite expoziții temporare. În această perioada a fost o adevărată efervescență artistică și expozițională, generând un impuls care a dus în cele din urmă la deschiderea unei Galerii de Artă în cadrul Muzeului Municipal Dej.

La iniţiativa muzeului şi cu sprijinul autorităţilor locale şi al Institutului de Arte  Plastice Bucureşti, la 4 martie 1972, s-a inaugurat Galeria de Artă a Muzeului Municipal Dej, într-o clădire centrală de aproximativ 300 de m2. Acest demers a avut sprijinul marelui pictor Corneliu Baba şi a prof. univ. dr. Raul Şorban, un apropiat al vieţii culturale dejene. Deschiderea Galeriei de Artă a însemnat un bun câştigat, un mare pas făcut în direcţia creării unor condiţii normale pentru desfăşurarea vieţii cultural-artistice din Dej, printr-o colaborare strânsă cu alte instituţii muzeale şi mari artişti din ţară. În memoria colectivă a dejenilor, au rămas sutele de evenimente organizate: vernisaje de expoziţii, lansări de carte, întâlniri cu istorici, artişti şi scriitori consacraţi.

Galeria de Artă din cadrul muzeului a organizat, în perioada comunistă, expoziţii ale unor artişti renumiți: Elena Szervatiusz, Marcel Lupşe, Piskolti Adalbert, Vasile Rus-Batin, Incze Ianos, Zoe Cerna, Gheorghe Brânduşan, Călin Pojar, Eva Lukacs, Spiridon Gâtu-Leca şi alţii. De asemenea au fost realizate expoziții în colaborare cu alte instituții de cultură precum: Filiala U.A.P. Baia Mare, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul de Artă Craiova, Institutul de Arte Plastice şi Liceul de Arte Plastice din Cluj-Napoca precum și de Anuala Judeţeană Clujeană a Artiştilor Plastici Amatori.

În anul 1974, în urma unei decizii controversate care nu a ţinut seama de evoluţia şi necesitatea unei instituţii muzeale moderne pentru viaţa cultural-ştiinţifică a municipiului Dej se impune mutarea muzeului într-un alt spaţiu la parterul Claustrului franciscan. Mutarea activităţii muzeistice în incinta Bisericii romano-catolice a fost o măsură total neinspirată deoarece într-o epocă în care se construiau edificii culturale în toată România (case de cultură, biblioteci şi muzee), în municipiul Dej, nici o instituţie culturală nu a beneficiat şi nici nu beneficiază de o clădire proprie modernă care să o reprezinte.

Între anii 1975-1979 la conducerea muzeului s-a aflat profesorul Emil Lazăr, fiind urmat în perioada 1979-1992 de către profesoara Cornelia Măluţan, după care între anii 1992-1998 a revenit profesorul Emil Lazăr. În cadrul activităților de la muzeu, directorul Emil Lazăr a înființat Cercul ,,Prietenii muzeului” format din școlarii dejeni care desfășoară activități de cercetare științifică, contribuind la îmbogățirea patrimoniului muzeal. Astfel, pionierii Școlii Generale nr. 4, membrii ai Cercului ,,Prietenii muzeului” au descoperit, în cartierul Dealul Florilor, o monedă romană din vremea împăratului Nero și au donat-o muzeului, iar pe dealul Sfântu Petru a fost descoperit un brăzdar de plug din piatră, datat în neolitic .

În anul 1985 Muzeul Municipal Dej a deschis o nouă secție referitoare la exploatarea sării de la Dej și Ocna Dej, fiind unul din punctele de mare atracție. Se cunoaște că minele de sare de aici au fost exploatate din cele mai vechi timpuri și au influențat apariția orașului Dej. Documentele de arhivă ne arată că sarea de la Ocna Dej, în Evul Mediu, a fost exportată în Austria, Polonia, Ungaria, Cehia și alte zone ale Europei. Transportul sării se realiza cu ambarcațiuni mari (10.000 de bulgări de sare/ambarcațiune) pe Someșul unit pe ruta Dej-Satu Mare și mai departe pe Tisa până la Tokay și Solnok în Ungaria. Transportul se realiza și pe uscat cu carele pe ruta: Dej-Bobâlna-Jibou-Zalău-Șimleul Silvaniei și mai departe spre Ungaria. Colecția sării cuprinde ciocane de tăiat sarea și de bătut făgașe, lămpi de iluminat în mină, roabe, scripeți de ridicat sarea la suprafață, burghie manuale, copii ale unor documente medievale, machete, unelte contemporane toate reunite într-o expoziție care privește istoria exploatării sării.

După evenimentele din 1989, biserica a început demersurile pentru evacuarea Muzeului Municipal Dej. În anul 1997, muzeul a fost evacuat din localul unde funcţiona -Claustrul Mănăstirii Franciscane- şi printr-o hotărâre a Consiliului Local Dej i s-a atribuit o locaţie din centrul istoric, aflată în Piața Bobâlna, nr. 2. actuală. Clădirea a fost construită în anul 1860 de arhitectul Grigore Pongracz, iar proprietarul clădirii a fost baronul Naláczi Carol. Destinaţia iniţială a fost aceea de Restaurant şi Hotel ,,Europa”, după al doilea război mondial a intrat în proprietatea statului păstrându-și profilul de alimentație publică, dar, cu noi denumiri: ,,Drapelul Roşu”, iar mai târziu ,,Someşul”.

Dacă activitatea galeriei a primit noi impulsuri după 1990, nu același lucru poate fi spus despre Muzeul Municipal Dej, care s-a confruntat cu mai multe probleme privind spațiul expozițional și personalul de specialitate. În această perioadă muzeul a fost condus de către directorii Emil Lazăr (1992-1998) și Mircea Panov (1998-2003).

Muzeul Municipal Dej s-a confruntat cu diverse probleme din care se pot aminti: lipsa personalului care să acopere nevoile de lucru ale unui muzeu, lipsa unei finanţări pentru modernizarea bazei materiale şi inexistența unei clădiri reprezentative care să găzduiască patrimoniul culturală al comunităţilor care s-au succedat de-a lungul timpului la confluenţa celor două Someşuri.

La începutul anilor ’90 Muzeul Municipal Dej și-a continuat misiunea de instituţie în domeniul culturii cu implicare directă în majoritatea evenimentelor culturale ale oraşului. Astfel, muzeul a desfăşurat activităţi specifice, precum: reorganizarea expoziţiilor de bază şi crearea unor expozițiilor temporare; organizarea de evenimente culturale: şezători, serate muzicale, activități de creaţie plastică sau poezie, concursuri pe diverse teme, lansări de carte, întâlniri cu istorici, artişti ori scriitori.

Anul cultural 1993, s-a încheiat cu activităţi dedicate Zilei Naţionale a României-1 decembrie 1993, la 75 de ani de la Marea Unire. Cu prilejul acestor manifestări, sub egida și patronajul Muzeul Municipal Dej a fost publicată lucrarea „Treimea Sfântă a Marii Uniri” scrisă de profesorul Emil Lazăr, directorul instituției. Lucrarea reuneşte bibliografii ale patrioților locali: dr. Teodor Mihali, dr. Ştefan Ciceo-Pop şi dr. Alexandru Vaida Voevod, personalităţi care au contribuit la făurirea României Mari şi la consolidarea statului naţional unitar român.

În 14 iulie 1998, ora 17, a avut loc un eveniment deosebit în viaţa pentru mişcarea artistică din municipiul Dej, prin deschiderea oficială a Galeriei de Artă ,,Frezia”, o iniţiativă public-privată între Societatea Comercială ,,Frezia” şi Primăria municipiului Dej. Prin această asociere, Galeria de artă a Muzeului Municipal Dej a trecut în administrare privată a familiei dr. Marius Boca şi Corina Boca. Deschiderea noului lăcaş de cultură a fost onorată de vernisajul expoziţiei personale a cunoscutului pictor clujean Teodor Botiş .

Un alt eveniment important al anului 1998, a fost cel dedicat comemorării a 75 de ani de la trecerea în nefiinţă a compozitorului Guilelm Şorban (1876-1923), care a trăit perioada deplinei sale maturităţi la Dej. Muzeul Municipal Dej s-a aflat ca de obicei printre organizatorii evenimentului.

În ultimii 25 de ani Muzeul Municipal Dej s-a dezvoltat și a devenit o instituție de cultură modernă implicată în numeroase proiecte culturale. La 90 de ani de la înființarea muzeului, primarul municipiului Dej ing. Morar Costan a luat hotărârea de a amenaja un spațiu muzeistic modern. Astfel, în anul 2015 a început reabilitarea edificiul fostului Liceu Economic, o clădire impozantă, cu personalitate, aflată în centru orașului, în care să fie prezentată moștenirea culturală și istoria comunităților umane de la confluența Someșurilor.

La începutul anilor 2000 își avea sediul într-un fost restaurant, iar din anul 2018 își desfășoară activitatea într-o clădire din centrul orașului, una dintre cele mai frumoase edificii din Dej. Tot în acest context numărul angajaților a fost sporit de la un singur angajat la patru specialiști în diferite domenii. În cadrul noului edificiu își desfășoară activitatea Muzeul Municipal Dej (cu săli de expoziții, depozite și birouri) dar și librăria, sala multimedia și o sală mare de conferințe, folosită drept galerie pentru expozițiile de artă plastică. Din anul 2004 și până în prezent la conducerea muzeului s-a aflat profesorul Constantin Albinetz, implicat în mutarea muzeului și amenajarea muzeului în noul edificiu.

În primul sfert al secolului XXI Muzeul Municipal Dej a organizat și a fost cooptat în numeroase proiecte științifice, educative, artistice sau culturale. Cele mai multe proiecte, până în 2015, au fost prezentate în volumul aniversar la „Muzeul Municipal Dej la 90 de ani de la înființare (1925-2015)”^[1]. În general au fost organizate și celebrate principalele evenimente tradiționale precum: Ziua Culturii Naționale în 15 ianuarie la bustul poetului Mihai Eminescu; Unirea Principatelor Române în 24 ianuarie prin organizarea de simpozioane, conferințe, expoziții sau concursuri cu elevii școlilor dejene; Ziua Constantin Brâncuși în 19 februarie prin expoziții de artă și evocarea personalității sculptorului român; Ziua de 1 Martie și a Mărțișorului a devenit o sărbătoare tradițională în cadrul muzeului prin organizarea de expoziții de pictură, de mărțișoare sau lansări de carte, în colaborare cu școlile dejene; cu ocazia Sfintelor Paști au fost organizate expoziții de icoane cu artiști locali sau specialiști din cadrul altor muzee sau universități de artă; în contextul aderării României la Uniunea Europeană, ziua de 9 mai a devenit o zi dedicată Paradei Statelor Uniunii Europene, organizată în piața centrală a orașului; cu ocazia Zilelor Municipiului Dej în cadrul muzeului au fost organizate expoziții tematice de arheologie, etnografie și folclor, expoziții de artă plastică (Anuala artiștilor plastici dejeni^[2]) și lansări de carte, tradiționala Sesiune de comunicări științifice și tipărirea volumului SAMVS, care cuprinde lucrările prezentate; cu ocazia Zilei Naționale au fost organizate conferințe referitoare la Marea Unire din anul 1918 și personalitățile sale, concursuri pe teme de istorie, expoziții de documente și alte manifestări culturale; luna decembrie denumită și luna artei dejene când a fost organizată Anuala artiștilor plastici dejeni; expoziții de artă plastică personale sau de grup, organizate în cadrul muzeului cu diferite ocazii.

În aceste condiții Muzeul Municipal Dej a devenit un spațiu al memoriei și identității comunități dejene, un spațiu cultural implicat în numeroase proiecte culturale și educative. Principalii colaboratori ai muzeului sunt: școlile dejene, elevii și profesorii; Asociația Terra Dacica Aeterna care prezintă Lecții de istorie vie; Școala Populară de Artă Tudor Jarda își desfășoară cursurile în cadrul muzeului; Asociațiunea ASTRA-Despărțământul ,,Teodor Mihali” Dej; Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj; Societatea Cultural Patriotică ,,Avram Iancu”- Filiala Dej; Rotary Club Dej și Interact; Organizația Cercetașilor din România-Filiala Dej; Liga Tinerilor Creștin Ortodocși Români Dej și nu în ultimul rând proiectele desfășurate în cadrul Rețelei Naționale a Muzeelor din România. Cu toate aceste instituții Muzeul Municipal Dej are încheiate parteneriate de colaborare unde sunt prevăzute activitățile desfășurate.

Perspective culturale în noile condiții ale societății contemporane

În zilele noastre, muzeul trece printr-o transformare benefică atât pentru el cât și pentru publicul său. Metamorfoza constă în mutarea centrului de interes de pe activitatea de cercetare pe activitățile care să atragă și să implice publicul într-un mod plăcut în descoperirea și cunoașterea multiplelor aspecte ale civilizației umane. Muzeul contemporan trebuie să fie un centru important de cultură și comunicare, deoarece una din funcțiile sale este aceea de a sprijini formarea individului în spiritul valorilor etice, estetice și științifice.

La începutul mileniului III au avut loc schimbări semnificative privind misiunea muzeelor și relația lor cu vizitatorii. În Legea nr. 311/2003, privind muzeelor și colecțiilor publice din România: ,,muzeu reprezintă instituția publică de cultură, aflată în serviciul societății, care colecționează, conservă, cercetează, restaurează, comunică și expune, în scopul cunoașterii, educării și recreării, mărturii materiale și spirituale ale existenței și evoluției comunităților umane, precum și ale mediului înconjurător”^[3].

În același timp asociația The Museums Association din Anglia în Codul Etic al Muzeelor din anul 2002, muzeul este definit de către drept ,,instituţia ce oferă publicului posibilitatea de a descoperi colecţiile spre inspiraţie, învăţare şi petrecerea timpului liber într-un mod plăcut. Muzeele sunt instituţii care colecționează, adăpostesc şi fac accesibile artefactele unicate pentru public, protejându-le în folosul societății”^[4].

Plecând de la cele două definiții ale muzeului putem observa că noua orientare a activităților muzeale este deschisă către public, acesta devenind principalul beneficiar. În baza noilor paradigme a avut loc o modificarea a centrului de interes de la activitatea de cercetare științifică a artefactelor sau colecțiilor la activități de atragere şi implicare a publicului în descoperirea şi cunoașterea diverselor aspecte ale culturii materiale şi spirituale.

Muzeul Municipal Dej a fost atent la noile paradigme din domeniul muzeologiei și a regândit misiunea muzeului pentru perioada următoare. Astfel, misiunea Muzeului Municipal Dej este aceea de a cerceta, interpreta și celebra trecutul într-un context al prezentului și viitorului, de a fi util comunității prin informațiile oferite despre istoria acestor locuri. Rolul muzeului este acela de a prezenta publicului prin intermediul expozițiilor creația materială și spirituală a comunităților de la confluența Someșurilor, evoluția istorică a orașului Dej, dar și alte expoziții temporare cu diferite tematici având un important rol instructiv-educativ, recreativ și ilustrativ.

În baza acestei misiuni se poate observa că există trei entități: artefactele sau patrimoniu muzeal, muzeul ca instituție și societatea. Aceste elemente trebuie să interacționeze pentru îndeplinirea cu succes a misiunii. Rolul muzeului este acela de intermediar între cele două elemente: societate și patrimoniu. Schematic această nouă paradigmă trebuie reprezentată astfel: Societate-Muzeu-Patrimoniu.

Așadar, vizitatorii sunt întotdeauna în atenţie pentru că muzeul se orientează spre ei, spre satisfacerea aşteptărilor şi aspiraţiilor pe care aceștia le au. Numai în acest fel muzeul devine o instituţie agreată, necesară, atractivă și vizitată cu plăcere de către public.

Muzeul tradițional de la începutul secolului XX era un muzeu orientat spre achiziționarea și cercetarea patrimoniului, în schimb muzeul modern al secolului XXI este orientat spre vizitatori și se implică în educația prin informațiile și programele oferite, devenind astfel un modelator de opinii și mentalități. Un asemenea muzeu modern este un instrument realizat şi coordonat de autoritățile publice dar în aceiași măsură de comunitatea locală. Implicarea autorităţii publice se realizează prin intermediul resurselor materiale și umane necesare funcționării iar implicarea populaţiei locale depinde de aspiraţiile, cunoştinţele şi opţiunile individuale. În acest fel muzeul este o oglindă pentru populaţia locală care îşi descoperă propria imagine, regăsindu-şi rădăcinile în spaţiul de care este ataşată şi faţă de cei ce i-au precedat. Muzeul este oglinda pe care localnicii o folosesc pentru vizitatori, pentru a fi mai bine înţeleşi şi pentru a le fi respectate obiceiurile şi identitatea^[5].

Relația dintre muzeu și public trebuie să fie una specială, cu așteptări și rezultate de ambele părți. Cei care vizitează un muzeu intră într-o altă dimensiune a istoriei, într-un alt univers, în care vor să se recreeze, să învețe, să desfășoare alte activități decât cele cotidiene și de ce nu chiar să se distreze.

Orice vizită la muzeu reprezintă o călătorie în fascinanta lume a istoriei, unde toate povestirile sunt adevărate. Muzeul este un spațiu al memoriei și identității unei comunități, în care timpul se comprimă și curgerea lui se oprește, acesta fiind Motto-ul volumului aniversar la 90 de ani de la înființarea muzeului.

La fel de importantă a fost și este relația muzeului cu școlile dejene. Parteneriatele semnate între Muzeul Municipal Dej și școlile dejene s-au materializat în diverse activități educative. Muzeul a devenit de multe ori o nouă clasă de curs pentru profesori și elevi, contribuind la lărgirea orizontului de cunoaștere al elevilor prin contactul direct cu patrimoniul cultural sau cu obiectele istorice, permițând elevilor să cunoască tainele descifrării istoriei într-un mod științific pe baza izvoarelor istorice autentice.

În mileniului III muzeele nu își pot îndeplini în mod optim misiunea specifică dacă nu organizează programe educative care să se adreseze tuturor categoriilor de public. Rolul acestor programe este de a promova valorile culturale deținute de către muzeu, dar și de a educa publicul în domenii specifice, asociate obiectului de activitate și tipului colecțiilor aflate în patrimoniu. Pentru ca programele școlare să poată fi eficiente din punct de vedere educativ și cultural, ele trebuie proiectate conform nevoilor și intereselor publicului vizat, precum și ale muzeului. În acest context este necesar ca personalul responsabil de proiectarea și derularea programelor educative să aibă pregătire în domeniu, să fie la curent cu practicile cele mai bune la nivel național și internațional.

În timpul activităților propriu-zise desfășurate în muzeu, specialistul în educație trebuie să aibă o atitudine care să permită elevilor să se exprime liber și să îmbine metode diverse de abordare a grupului precum: povestirea, jocul de rol, cu implicarea activă a vizualului și a tactilului, pentru a trezi unele emoții care sunt utile învățării pe termen lung. În acest fel informația primită/învățată este asociată cu trăirile momentului și de aceea pot fi rememorate mai ușor.

În ultimii ani sectorul educativ al muzeelor a început să se dezvolte, ofertele venite din partea specialiștilor din muzee reprezentând, din punctul de vedere al profesorilor, învățătorilor și educatorilor, activități extrașcolare din ce în ce mai interesante, atractive, competitive și adecvate nevoilor elevilor. Deschiderea mediului de învățare și creșterea atractivității învățării sunt două ținte explicit formulate la nivel european în contextul discuțiilor despre accesul la educație și formare profesională.

Pandemia de Covid 19 și măsurile luate în timpul acesteia au venit cu noi provocări pentru lucrătorii din muzee și noile strategii de a ajunge la public. Au apărut atunci, în perioada 2021-2022, alternative de a te destinde și de a te deconecta de la realitatea dureroasă și plină de incertitudini, pentru a compensa, pe cât posibil, activitățile de socializare și culturalizare. Din acest punct de vedere, mediul virtual a ajutat oamenii să se simtă mai relaxați să poată călători unde doresc în siguranță. Multe muzee din lume au oferit tururi virtuale astfel încât publicul să poată alege ce i se potrivește mai bine. La fel și Muzeul Municipal Dej a mutat o serie de activități (expoziții, conferințe, promovarea patrimoniului) în mediul online pe pagina de Facebook a muzeului și pe sit-urile locale. În acea perioada s-a pus problema reînființării sit-ului Muzeului Municipal Dej pierdut aproape în totalitate cu câțiva în urmă din cauza unor defecțiuni majore ale serverului care găzduia informația.

Deși protejarea patrimoniului rămâne o preocupare constantă, muzeul trebuie să fie în egală măsură, incluziv, accesibil, sustenabil și să ofere experiențe variate pentru educație, relaxare și diseminare. Digitalizarea este în mare măsură o soluție pentru toate aceste deziderate pe care muzeul își propune să și le asume. Acum la 100 de ani de la înființare va fi lansat oficial noul sit al muzeului o poartă către istoria și patrimoniul comunității dejene.

În acest nou context al societății contemporane, utilizarea tehnologiei online și digitalizarea patrimoniului muzeal au devenit tot mai importante, iar schimbarea de paradigmă digitală a luat mai multe forme. De exemplu, ea poate permite vizitatorilor să-și folosească telefoanele în timp ce privesc exponatele și să afle mai multe informații; poate realiza vizualizarea colecțiilor muzeului în cadrul unui tur virtual; poate accesibiliza și transmite informația publicului sau specialiștilor din întreaga lume și poate promova imaginea muzeului pe canalele social media. Scanate cu telefonul, prin diferite aplicații imaginile prind viață pentru câteva secunde. Digitalizarea este un proces mai amplu în care, după ce obiectul a fost digitizat  i se adaugă metadate, de regulă informațiile care apar în fișa analitică din inventarul muzeului. Digitalizarea nu doar că păstrează patrimoniul pentru generațiile viitoare, dar îl face și mai accesibil pentru publicul larg.

În ultimii ani pe măsură ce atenția noastră a fost tot mai diversificată am devenit mai preocupați de noile tehnologii și opțiuni pentru a face patrimoniul mai accesibil pentru aproape toate tipurile de public, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități.

În prezent sunt dezvoltate aplicații educaționale care să aducă împreună curricula școlară și patrimoniul muzeal. Atenția trebuie să cadă pe publicul tânăr, din primii ani de învățământ, dacă se dorește o schimbare a tinerei generații. Această categorie de public este importantă pentru că ei trebuie familiarizați cu vizitele la muzeu dacă vrem să îi atragem, oferindu-le informații utile pentru câteva dintre materiile de studiu, folosind tehnologia și posibilitățile acesteia.

La cei 100 de ani în anii ce urmează, Muzeul Municipal Dej trebuie să țină seama de noile tehnologii care sunt îndrăgite de cei mici și totodată vin și în ajutorul muzeului pentru a oferi o experiență mai bună, interactivă, uneori imersivă. O experiență în care cu un efort minim se pot obține multe informații interesante, făcând muzeul relevant pentru vizitatorul său. Un film scurt în care ni se explică istoria unui obiect sau o prezentare multimedia ne ajută să vedem lucrurile într-un context mai amplu și să ne imaginăm istoria mai concret. De la realitatea virtuală (VR) și augmentată (AR), până la aplicații mobile, vizitatorii pot explora și înțelege mai bine expozițiile și colecțiile unui muzeu. Aceste tehnologii permit vizitatorilor să interacționeze cu obiectele expuse în moduri inovatoare, să descopere poveștile din spatele acestora și să-și personalizeze experiența. Odată făcut acest pas muzeul va fi activ în societate pentru încă 100 de ani.

Vivat, crescat et floreat!

[1] Constantin Albinetz, Muzeul Municipal Dej la 90 de ani de la înființare (1925-2015), Editura Risoprint, 2015, Cluj-Napoca, passim.

[2] Până în anul 2017 Anuala artiștilor plastici dejeni a fost organizată în luna decembrie, iar din anul 2018, după mutarea Muzeului Municipal Dej în noul edificiu, din str. 1 Mai nr. 3, expoziția a fost organizată în cadrul Zilelor Municipiului Dej.

[3] http://www.cimec.ro/muzee/lege/index.htm, articolul 2, aliniatul a), site accesat în 5 noiembrie 2015.

[4] The Museums Association (United Kingdom), definition, 2002, (curent version [rom Cade of Ethics for Museums, 2002) , www.city.ac.uklictop/mus-def. html.

[5] Aniela Lavinia Popa, Muzeul şi publicul. Tendinţe actuale, Revista Muzeelor, 2003, nr. 3, pp. 33-43.