Simpozionul internațional „ȘTEFAN ODOBLEJA – ETERNITATE LA TIMPUL PREZENT“. Drobeta-Turnu Severin

La 13 octombrie 2018, în organizarea Fundației „Ștefan Odobleja”, la Hotelul Severin al Episcopiei Severinului și Strehaiei, s-a desfășurat Simpozionul internațional anual „ȘTEFAN ODOBLEJA – ETERNITATE LA TIMPUL PREZENT“.

Au participat personalități ale vieții științifice și culturale din București (acad. Alexandru Surdu, profesorii Leon Zăgrean și Adrian Restian), din Rostock – Germania (prof. Aurel Popa-Wagner), precum și oameni de cultură din Drobeta-Turnu Severin.

După o excursie în satul Valea Hoțului, efectuată în ziua de 12 octombrie, acolo unde fiul savantului a reconstruit casa în care s-a născut dr. Ștefan Odobleja, cu gândul de a o amenaja drept casă memorială, în cea de-a doua zi s-au desfășurat lucrările simpozionului, care, spre deosebire de cele anterioare, prin calitatea deosebită a participanților, au evidențiat câteva aspecte inedite, demne de subliniat.

În primul rând, acad. Alexandru Surdu, cel mai avizat cunoscător al operei odoblejiene, între altele, a atras atenția supra nevoii imperioase de reluare a cercetării manuscriselor lui Ștefan Odobleja de la Arhivele Naționale. Domnia sa a sugerat să se facă valorificarea, parte cu parte, a acestor manuscrise și îndeosebi a celor de logică, în ele fiind vorba, în realitate, despre modelarea gândirii logice, întrucât, după cum sublinia vorbitorul, Odobleja a avut în preocupare depășirea nivelului senzorial, de obținere a vitezelor mari la calcule, propunând o concentrare a interesului pe gândire și pe automatizarea acesteia, tinzând astfel spre gândirea artificială. În acest sens se impune și studiul asupra fonoscopiei, ca izvor al rezonanței și al consonanței. Odobleja milita pentru modelarea comportamentelor organismului uman pentru a ajunge la modele în rezonanță cu gândirea omului, cu gândirea naturală. Sub aceste aspecte, „Psihologia consonantistă“ a fost și este o lucrare fundamentală, de bază, a științelor, de rezonanță și consonanță a științelor, o comoară a gândirii creative românești, de vreme ce teoria modelării a fost utilizată în știință și în aplicații practice, în cibernetică în primul rând, căci aceasta are la temelie teoria modelelor rezonante.

Într-un sens similar au vorbit și prof. Popa-Wagner și dr. Nicolae Popescu, care au subliniat valoarea lucrării lui Ștefan Odobleja pentru medicina actuală, ca psihosomatică, ceea ce a îndreptățit includerea lui într-o istorie a psihologiei, punând în centru relația dintre creier și restul organelor. Exemplificând, prof. Popa-Wagner invoca factorul stres, care are legătură cu dimensiunea anatomică a omului (cu creierul), prin relația acestuia cu alte organe (glanda renală, de pildă), ceea ce arată că bolile mintale au și un substrat anatomic.

Într-o ordine apropiată, nefamiliarizat cu opera lui Odobleja, după propria-i mărturisire, prof. Leon Zăgrean a menționat că a dorit să-și satisfacă intenția de a vedea unde a trăit și a creat acesta. Pentru domnia sa Ștefan Odobleja este simbolul cunoașterii și al preocupării obstinate de cunoaștere în profunzime a lumii materiale (în termenii acad. Mihai Drăgănescu, cu care Ștefan Odobleja a avut contingențe științifice). Odobleja a pătruns în lumea nevăzutului, fapt reproșat de către contestatari, încât, potrivit expresiei lui Dumitru Constantin Dulcan, savantul mehedințean a fost prototipul omului de geniu născut într-o lume nepregătită să-l cunoască și să-l înțeleagă. Potrivit profesorului Zăgrean, Odobleja este precursorul inteligenței artificiale, sau al externalizării gândirii, care duce la inteligența artificială. În același timp, Odobleja este cel mai holistic savant al României, în concepția lui totul fiind legat de tot. Ideea a fost subliniată și de prof. Adrian Restian, vorbitor despre creierul informațional. În opinia domniei sale, organismul uman trebuie privit ca un tot hiperintegrat, în care creierul este cea mai performantă parte a ființelor din univers. Creierul face gândirea gândirii, adică este depozitarul conștiinței. Iată de ce s-a referit Ștefan Odobleja la creier când a scris “Psihologia consonantistăˮ, aici aflându-se foarte multe mecanisme circulare (cibernetice), permițând acestui organ ca, plecând de la o lume, să construiască o altă lume.

În încheierea simpozionului, prof. Tudor Rățoi, a prezentat al doilea volum de „Corespondență Odobleja“, lucrare pregătită și tipărită în primăvara acestui an, iar pentru a închide în chip potrivit propunerea acad. Al. Surdu de reluare a studiului operei odoblejiene, a fost vizitat fondul arhivistic personal de la Arhivele Naționale Mehedinți, încă necunoscut unora dintre participanți.