MONUMENTE, CASE MEMORIALE, OBIECTE DE PATRIMONIU ȘI REZERVAȚII NATURALE DIN COMUNA RIBIȚA

De | 2017-12-24T22:11:03+00:00 24 decembrie 2017|

Lucrarea prezintă monumentele de arhitectură religioasă, case memoriale, muzee și colecții muzeale și de artă plastică existente în satele comunei Ribița. Întrucât cel mai valoros monument din comună, Biserica Sfântul Nicolae a împlinit 600 de ani de la prima atestare documentară, istoria ei fiind publicată în mai multe studii, între care și într-un volum apărut cu această ocazie nu ne vom mai referi la istoria și descrierea sa. Lucrarea se referă la Biserica de lemn din Ribicioara, Mănăstirea Crișan, Casele memoriale Crișan și Vlaicu Bârna, muzele din Ribița și Dumbrava de Jos (fost Junc), la dezvelirea primului monument ridicat în memoria lui Gheorghe Crișan (1929), cel de-al treilea căpitan al Răscoalei din 1784, alături de Horea și Cloșca. O referire specială am acordat-o celui mai vechi tricolor românesc descoperit în Biserica din Crișan.

Biserica Ortodoxă ”Sfântul Nicolae” din Ribița – 600 de ani de istorie și spiritualitate românească

De | 2019-10-06T13:54:09+00:00 16 iunie 2017|

Biserica Ortodoxă ”Sfântul Nicolae” din Ribița a fost sfințită conform pisaniei, în data de 15 iulie 1417. Ea este declarată monument istoric și inclusă pe lista monumentelor de Patrimoniu European. Picturile existente aici, picturi realizate la începutul secolului al XV-lea care ulterior au fost acoperite cu straturi succesive de var, au o valoare artistică deosebită, ele îmbinând tehnici de pictură specifice goticului occidental, dar mai ales bizantine, impregnate de un specific național românesc. Totodată, trebuie subliniată valoarea teologică a scenelor religioase prezente aici, deoarece multe dintre scenele biblice au o abordare inedită: Buna-Vestire, Nașterea, Învierea, Cina cea de taină, etc. Aceleași picturi, conform specialiștilor care le-au studiat în ultimul secol, au o importantă valoare documentară pentru perioada respectivă, care este săracă în informații. Astfel, tabloul votiv zugrăvit pe peretele sudic, în care apar ctitorii bisericii, cnezii de Ribița cu familiile lor, aduce în fața cititorului o epocă îndepărtată, despre care documentele cancelariei maghiare vorbesc foarte puțin. Este foarte important faptul că biserica a străbătut aproape nemodificată șase veacuri din istoria zbuciumată a Ardealului, fiind un document, o mărturie a dăinuirii noastre pe aceeași vatră sfințită cu sânge de generații întregi de români. Ea ne confirmă faptul că la 1400 exista aici o puternică comunitate ortodoxă, o comunitate care a avut forța economică să înceapă și să termine o asemenea lucrare, de mare amploare pentru acele vremuri. Biserica de la Ribița reprezintă singurul ansamblu iconografic bizantin din Transilvania secolului al XV-lea, păstrat integral. Însă acest ansamblu iconografic este departe de a-și fi desvăluit toate secretele, departe de a fi restaurat. În ultimii ani s-au făcut pași mici în încercarea de restaurare a picturilor, lucrându-se de fapt doar la decaparea lor, care nu a fost nici până acum realizată în totalitate. De aceea, ultimele concluzii vor putea fi trase doar atunci când întreaga pictură va fi scoasă la lumină și restaurată corespunzător. Atât fresca de la Ribița cât și cercetările de arhivă, încă mai pot aduce informații importante despre cnezii de Ribița, despre istoria zonei.