MUZEUL OULUI VAMA – BUCOVINA
Femeile vrednice ale acestui neam au creat izvoare nesecate de frumos pe coaja unui ou și noi avem datoria de a duce mai departe toate obiceiurile și tradițiile locului ce s-au păstrat până în zilele noastre. Astăzi, măiestria execuţiei unui ou încondeiat sau închistrit au transformat acest meşteşug în artă ce a dus faima Bucovinei peste tot în lume.
Muzeul Oului din Vama este cel mai mare muzeu de acest gen din România, fiind unic prin modul de organizare şi prin valoarea exponatelor. Muzeul reuneşte peste 7000 de ouă, atât din Bucovina, cât şi ouă de pe toate meridianele lumii. Dintre acestea, aproximativ 3500 de ouă de diverse dimensiuni, lucrate în tehnici şi stiluri diferite, provin din 82 de ţări de pe toate cele 5 continente. Colecţia aparţine profesoarei Letiţia Orşivschi, artist român recunoscut la nivel naţional şi internaţional, reprezentantă a României la târguri, saloane şi expoziţii internaţionale, multiplă laureată la concursurile internaţionale şi colaborator a numeroase muzee şi instituţii de cultură din ţară şi străinătate.
MUZEUL OULUI din VAMA este structurat pe mai multe secţiuni :
– ouă bucovinene (unele cu o vechime între 50 şi 100 ani),
– ouă din alte zone ale României
– colecţia internaţională (ouă tradiţionale din 82 de ţări ale lumii),
– creaţii ale artiştilor de diferite naţionalităţi, aranjate pe teme (ouă cu motive religioase, florale, abstracte, ouă perforate, ouă cu aplicaţii etc.),
– creaţiile artistei Letiţia Orşivschi Heiser,
– ouă diverse ( ouă din porţelan, ceramică, sticlă, lemn, piatră).
În colecţie există şi ouă rare, ca cele de emu, nandu, tinamu, broască ţestoasă, crocodil, flamingo, dar şi ouă cu dimensiuni foarte mici: de gecko, potârniche, vrabie, porumbel, rândunică, prepeliţă, alături de ouă de fazan, păun, raţă, gâscă, curcă, struţ etc.
La Muzeul Oului veţi găsi ouă perforate din Cehia, ouă pictate şi ouă ,,potcovite” din Ungaria, ouă realizate în tehnici textile, din Luxemburg şi Malta, ouă ,,zgâriate” din Germania, ouă de lemn din Rusia, ouă din lavă vulcanică din Turcia, ouă realizate în tehnica emailului din Caşmirul indian şi pakistanez, acuarelă pe sticlă, porţelan şi jad din China, ouă oferite în dar cu ocazia diverselor
evenimente precum naşterea, căsătoria, ouă cu pene din Bolivia, ouă cu motive zoomorfe, aplicaţii cu mărgele, textile, modele realizate în tuş şi creion, ouă din lemn de diferite esenţe: lemn de tec, amarant, santal, plută, abanos, măslin, eucalipt etc., ouă din piatră şi pietre semipreţioase (ouă de jad, cuarţ de diferite culori, lapislazuli, malachit, labradorit, azurit etc.) dar şi ouă din porţelan fin, precum cel de Meissen, Sevres, Rosenthal, Bavaria, Reuter din Germania, de Kutahya şi Iznik din Turcia, porţelan japonez de Satsuma, porţelan olandez de Delft, porţelan englezesc de Jasper, dar şi ouă lucrate în tehnica Cloisonee, precum şi o secţiune special amenajată cu ouă pentru copii.
Printre multele exponate spectaculoase ale muzeului, puteţi admira un ou de emu din Australia, realizat în tehnica zgârierii de un aborigen, cu o vechime de peste 120 de ani, un ou eclozat de crocodil, provenit de pe valea Nilului, pictat de un nubian cu motive zoomorfe, un ou de struţ transformat într-o capelă, care are pardoseala, tavanul şi vitraliile pictate manual, un ou ce are aplicate peste 2500 de fire de păr împletite, ouă cu ceas, ouă cu mecanisme muzicale, ouă transformate în suporturi de parfum sau în casete de bijuterii, carusele în coajă de ou, replici ale vestitelor ouă Faberge, ouă pe care sunt reproduse picturi celebre sau pe
care sunt pictate clădiri, palate şi castele cunoscute, dar si ouă lucrate în tuş pe care apar citate din limbile arabă, ebraică, japoneză, franceză.
În Muzeul Oului de la Vama mai puteți întâlni şi ouă vechi din alte zone ale României, ca Oltenia, Muntenia sau ouă lucrate cu tuş şi cu motive florale din zona Dornelor.
De asemenea, în vitrinele muzeului puteţi admira şi creaţiile ce poartă semnătura Letiţiei Orşivschi Heiser, lucrate în stil tradiţional, păstrând vechile motive bucovinene şi mai ales cele din zona Vama, cât şi ouă lucrate cu ceară colorată cu pigmenţi naturali.
În anul 2013, când s-a întocmit un ,,Top 10 frumuseţi rurale ale României’’ ce trebuie neapărat vizitate, selectând, la final dintre 51 de obiective turistice din 14 judeţe ale ţării, Muzeul Oului Vama s-a clasat pe locul al şaselea, fiind singurul muzeu din acest clasament
MUZEUL OULUI VAMA – BUCOVINA
Ou-n Vama e vedetă,
Ce te-nvăluie cu vrajă;
Dichisită-i a lui coajă;
Restul e, de mult,……. omletă.
E lumină şi culoare;
Stă ca lumea să îl vadă,
Că-i gătit ca la paradă
Şi-i frumos ca Zeul-Soare.
În muzeu sunt aşezate
Multe ouă decorate,
Ce-s pictate, -ncondeiate,
Perforate sau sculptate.
Îmbrăcate-n crinolină,
În catrinţă, redingotă,
Cântă-n cor, pe-aceeaşi notă,
Pe o muzică divină.
De prin ţări îndepărtate,
Din Maldive sau Thailanda,
Peru, Mexic sau Olanda,
Stau, în şir încolonate.
Nu-i vreo simplă întâmplare:
Ouăle încondeiate,
Ce-s muncite, descântate,
N-au în lume-asemănare!
Ouăle, în Bucovina,
Din tradiţia străbună,
Ce nu vrem ca să apună,
Îşi trag astăzi rădăcina.
Cu simboluri ancestrale
Coaja este închistrită:
Vezi cărarea rătăcită,
Linii drepte, verticale,
Luna, cerul ce străluce,
Plugul, furca, fusul, grapa,
Cârja, brâul, grâul, sapa,
Soarele şi sfânta cruce.
Nu am spus verzi şi uscate:
Vino la Muzeu la Vama;
Poţi de toate să iei seama
Şi-o să vezi că-mi dai dreptate!
Dar muzeul acesta nu ar fi luat ființă dacă la noi nu ar fi existat tradiția închistririi și încondeierii ouălor, tradiție ce s-a păstrat din generație în generație până astăzi. Mâinile măiastre ale bunicilor și străbunicilor noastre au realizat adevărate minunății pe coaja oului.
La români, tehnica colorării şi decorării ouălor se practică în toată ţara, în special în zonele etnografice de pe versanţii Carpaţilor, dar nicăieri ca în Bucovina.
Oul încondeiat ne transmite bucurie, uimire, smerenie, împăcare. În ornamentaţia lui se operează cu simboluri (soare, lună, cruce etc.), cu modele din natură (motive fitomorfe, zoomorfe, obiecte casnice), cu tot repertoriul lor de semne sacre.
Analizând bogatul repertoriu ornamental al ouălor încondeiate, constatăm că motivele ce apar se grupează în jurul unor teme principale, al căror izvor l-au constituit, pe de o parte, străvechile semnificaţii precreştine ale ouălor roşii – semnul plastic al Soarelui fertilizator şi al stelelor , completate ulterior de Crucea Paştelui, iar pe de altă parte, universul ocupaţional şi mediul de viaţă al sătenilor. Uneltele din inventarul agropastoral sau cele casnice stârnesc interesul, prin expresivitatea lor artistică: „fierul plugului”, „coarnele berbecului”, „cârja ciobanului”, „grebla”, „potcoava”, „vârtelniţa”, „spicul”, „40 de clini”, „trifoiul”, „creasta cocoşului”.