Murg, Murga, Murgilă…

De | 2022-03-21T23:45:46+00:00 21 martie 2022|

În acest studiu ne propunem să inventariem sfera de utilizare a termenilor care au ca bază cuvântul „murg”. Lucrarea reunește observații etimologice, mitologice și lingvistice, fără a avea pretenția realizării unei monografii a acestui cuvânt.

De la pământ la cer

De | 2021-12-20T18:14:25+00:00 20 decembrie 2021|

Constantin Noica asociază cuvântul cu un arbore. El reprezintă o făptură specifică, fie că s-a născut pe pământul tău, fie că a prins rădăcină venind din lumea altora. „Pământul” și „cerul” au crescut în glia noastră, au fost hrănite de sufletul nostru și, tocmai de aceea, mărturisesc multe despre traiectul existențial pe care l-am parcurs de-a lungul timpului.

Note despre „vatră”

De | 2019-12-19T08:54:39+00:00 17 decembrie 2019|

Referindu-se la specificul limbii române, Nichita Stănescu situa vorbirea despre aceasta în sfera sărbătorii: „A vorbi despre limba în care gândești, a gândi – gândire nu se poate face decât numai într-o limbă – în cazul nostru, a vorbi despre limba română este ca o duminică.” Când stai față în față cu anumite cuvinte care ne definesc ființa, care ne oglindesc identitatea, nu poți decât să îi dai dreptate. Un astfel de termen este, pentru mine, „vatra”. Articolul urmărește relația dintre sensurile termenului și rosturile acestui spațiu sacru în comunitățile autohtone.

Reflecții despre cale și drum

De | 2019-03-22T23:06:48+00:00 22 martie 2019|

Rostirea este adesea rostuire, pentru că multe dintre cuvinte reflectă ceva din ființa acestui popor. Chiar și atunci când se află în raport de sinonimie, unele spun mai multe decât altele. Mă voi opri în acest articol asupra diferenței dintre drum și cale. Există, desigur, multe contexte în care putem pune semn de egalitate între termeni, dar, la o luminare atentă a sensurilor, descoperim modulațiile diferite ale cuvântului cale. Calea înseamnă mult mai mult și mult mai multe decât drumul.