Cîteva pagini despre cum a învățat Dunărea românește…

De | 2019-06-28T13:50:19+00:00 25 iunie 2019|

Festivalul de la Mustapic, din Serbia, o fost organizat în 31 florar – 1 cireșar 2019 de Asociația generală a învățătorilor din România. Vizita mi-a relevat aspectele deznaționalizării românilor din Valea Timocului. Speranțele de acordare a unor drepturi elementare sînt reale, fiindcă Serbia vrea să devină membră a UE și va fi obligată să aplice legislația corespunzătoare minorităților naționale.

Ctitori români la Muntele Athos

De | 2019-06-25T21:42:57+00:00 25 iunie 2019|

Cartea lui Ioan Damaschin Domnitorii români ctitori la Sf. Munte Athos prezintă documentat donațiile făcute de-a lungul anilor de aproape o sută de domnitori români la mînăstirile din Muntele Athos.

Limba moldovenească, o himeră menită să-i dezbine pe români

De | 2019-03-25T14:27:32+00:00 22 martie 2019|

Existenţa limbii moldoveneşti în spaţiul de la est de Prut, ca limbă romanică diferită de limba română, este întreţinută de unele forţe conservatoare din Republica Moldova, care gîndesc că astfel procesul de reunificare a fostei Basarabii cu România poate fi stopat. Iar pentru aceasta realităţile istorice şi lingvistice sînt deformate, cînd nu sînt complet falsificate.

Miroslovești – element al matricei identitare românești

De | 2017-12-29T16:34:22+00:00 24 decembrie 2017|

Satul Miroslovești din județul Iași, s-a constituit ca așezare într-un areal geografic din avalul râului Moldova, cu o largă deschidere spre Masivul Ceahlău. Comunitatea satului, alcătuită dominant din agricultori și mici meseriași, manifestă un atașament deosebit pentru istoria locală, contextualizată istoriei regionale și naționale – efect al dedicației slujitorilor școlii, parte din ei autorii primei monografii a localității, apărută în două ediții. Localnicii păstrează încă elemente ale tradiției locale, organizează din când în când Șezătoarea și asigură permanență punerii în scenă a formațiilor folclorice specifice Anului Nou. Preotul și Consiliul Parohial asigură custodia unei Biserici de lemn din 1756, declarată monument istoric. Deși comunitatea e relativ îmbătrânită, parte din tineretul satului lucrând în străinătate, cei de acasă asigură satului continuitate în dezvoltare.