Poezia muzicii la Paul Constantinescu (II)

De | 2022-03-21T23:00:34+00:00 21 martie 2022|

Așezat aproape de București la 60 de km, orașul Ploiești, cu un avânt economic înfloritor încă din 1877, a găzduit de-a lungul anilor multe concerte simfonice din țară și din străinătate. Un alt factor favorizant este faptul că aici își aveau domiciliul persoane influente și cetățeni de diferite etnii, astfel Ploieștul aflându-se mereu pe harta mai multor trasee artistico-culturale. Turnee ale unor formații muzicale reprezentative europene au venit să concerteze chiar din ultimul pătrar al veacului al XIX-lea.

Poezia muzicii la Paul Constantinescu (I)

De | 2021-12-20T16:30:52+00:00 20 decembrie 2021|

Paul Constantinescu s-a născut la Ploiești, în anul 1909 într-o familie de intelectuali și a trăit 64 de ani. După George Enescu este considerat a doua mare personalitate a muzicii românești. Stau mărturie opera comică „O noapte furtunoasă”(1935), poemul coregrafic „Nuntă în Carpați”(1938), baletul-pantonimă „Spune, povestește, spune”(1947), „Oratoriul Bizantin de Crăciun”(1947), „Oratoriul Bizantin de Paști”(1946), „Triplul concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră”(1963) etc. Pe linie componistică s-a manifestat cu lucrări valoroase ca: „Dansurile simfonice”, „Concertul pentru pian și orchestră”, „Tocata pentru pian”, opera „Pană lesnea Rusalim”, muzică pentru film și altele. S-a remarcat și prin talentul la desen și ca eseist.

Din nou despre Miorița

De | 2018-04-27T22:59:15+00:00 24 martie 2018|

Miorița este un poem, nu o „baladă păstorească“. Comentariile recente (Theodor Codreanu, Sergiu Ciocârlan) m-au determinat să reiau și să actualizez eseul meu din 2005 (din volumul Perspective critice). Motivele poetice principale sînt coborîrea turmelor (etapă de toamnă a transhumanței), complotul, premoniţia primejdiei (cu motivele secundare apusul soarelui, negrul zăvoi), „testamentul” ciobanului (incluzînd îngroparea în dosul stînii, fluieraşele de fag / os / soc, bocetul cîntec al vîntului secondat de cel al oilor, steaua căzătoare, nunta ţărănească – amănuntele naşi, preoţi, nuntaşi, lăutari, făclii fiind comune oraţiilor –, căutarea măicuţei, portretul bătrînei şi al feciorului „nelumit“, a lumii mireasă/crăiasă). Analiza temelor și a motivelor poemului în varianta Alecsandri, care este cea mai cunoscută, duce la concluzia că nunta din Miorița trebuie să prevaleze morţii, după cum Învierea este covîrşitoare ca importanţă faţă de crucificarea Mîntuitorului. Integrarea cosmică pe orizontală şi pe verticală este firească, armonioasă, plină de cîntece şi de lumină. Numeroși creatori culți au fost influențați de această creație folclorică reprezentativă românească: Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Nicolae Labiș, Horia Lovinescu, Tiberiu Brediceanu, Paul Constantinescu.