ritualuri Arhive | limbaromână.org

Laptele matern și aburul hranei. Laura Ioana Toader despre sistemul alimentar românesc (1)

De Mihai Floarea| 2022-04-11T23:48:05+00:00 22 martie 2022|

Amplul volum cuprinde capitolele: Asigurarea și oferirea hranei familiei. Ciclul calendaristic: alimente prinos; Instituțiile hranei și ale ospitalității. Alimente vitale, alimente-marfă; Alimente cardinale la întemeierea familiei și la pomenirea neamului; Hrană pentru Masa Raiului. Modul de viață tradițional al românilor include și alimentul esențial în primul an din viața oamenilor – laptele matern, care este deopotrivă hrană și băutură vitală. Sintagma sistemul alimentar românesc se regăsește des în care fiindcă astfel se accentuează aportul cultural major la civilizația lumii al unui popor primordial.

Mai mult

Ciorolița, Ciorolesa, Ciurlicatul – străvechi obicei, încă practicat în arealul Zarandului de Munte

De Monica Dușan| 2021-12-20T18:06:28+00:00 20 decembrie 2021|

Toate obiceiurile și ritualurile legate de moartea „Anului vechi” și nașterea ”Anului nou”, au ca scop unic, ”renovarea simbolică a lumii”. Acestea constau în acte de divinație, adică diverse practici magice (vrăji și descântece) având în special ca scop, aflarea ursitului, acte de propițiere, ce constau în urări de sănătate, belșug, ani mulți, precum și acte de profilaxie și purificare ce au rolul de a alunga spiritele malefice care provoacă îmbolnăviri, accidente, pagube în gospodărie și alte neplăceri. În materialul de față ne vom referi la toate aceste acte sau practici pe care le regăsim în obiceiul Ciurlicatului în localitatea Basarabasa, dar și în alte localități ale Zarandului de Munte, cu numele de Ciorolița, Ciorolesa, Ciuralexa, practici care au loc în jurul sărbătorii de Bobotează.

Mai mult

Crucea de drimoc – o altă ipostază a mărțișorului

De Monica Dușan| 2021-03-23T15:15:13+00:00 23 martie 2021|

Crucea de drimoc se pune în pieptul copiilor în seara de Bobotează, pentru a fi frumoși și sănătoși tot anul. Ea se confecționează din firul de drimoc (Viburnum lantana) aflat în componența Păpușii de lumină sau a Păpușii Ciurlicatului, cu rol important în obiceiul Ciurlicatului care se practica în seara de Bobotează în unele localități din Țara Zarandului. Crucea de drimoc avea menirea de a aduce frumusețea și sănătatea copiilor care o purtau în piept, de a-i apăra de orice influență malefică. Ea se păstra în piept până la cântatul cucului, când era aruncată în urma lui. Se observă similitudinea crucii de drimoc, atât în aspect cât și ca proprietăți ale acesteia, cu tradiționalul mărțișor. Ea poate fi considerată ca o altă variantă locală a acestuia.

Mai mult

Veșnicia satului românesc

De Monica Dușan| 2020-09-22T22:04:10+00:00 22 septembrie 2020|

Civilizația noastră sătească este în primul rând continuatoarea și păstrătoarea culturii traco-dace care s-a dezvoltat și a ființat pe un spațiu întins între Nipru, Adriatica, Carpații Nordici și Câmpia Tesaliei, un spațiu al cărui nucleu îl forma România de astăzi. Întreg neamul nostru își are originile în satul românesc, supraviețuind în timp prin intermediul aceluiași sat. El a fost cel care a conservat și transmis de-a lungul mileniilor valorile fundamentale ale acestui popor greu încercat. Pe fundația trainică și înaltă a culturii noastre populare, s-a dezvoltat mai târziu cultura noastră modernă. Lucian Blaga percepea satul românesc ca pe un Centru al Universului, subliniind că el se prelungește în mit, tocmai datorită rădăcinilor sale străvechi și viguroase ce străbat mileniile.

Mai mult