ISSN-L 2392-6589
Constantin Albinetz
S-a născut la 15 ianuarie 1969. Este absolvent al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii ,,Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde a urmat și masteratul ,,Managementul relaţiilor internaţionale şi al politicilor europene”. Este preocupat de Istoria Transilvaniei în general și a municipiului Dej în mod special. A lucrat ca profesor de istorie în Dej, iar din anul 2004 este director al Muzeului Municipal Dej. Începând cu 1 martie 2017 (și în prezent) a ocupat prin concurs funcția de Șef Serviciu Cultură în cadrul Primăriei Municipiului Dej. În calitatea de director al muzeului a desfăşurat numeroase activităţi culturale specifice: Expoziţie etnografică ,,Cultură şi civilizaţie rurală pe Valea Someşurilor” (2005), în colaborare cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca; Expoziţie: ,,Ceramica Cucuteni. Miracolul restaurării”, în colaborare cu Complexul Muzeal Moldova Iaşi şi Muzeul Judeţean PiatraNeamţ (2006); deschiderea Secţiei de arheologie a muzeului (2007), în colaborare cu Universitatea Babeş-Bolyai şi Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca; Expoziţie iconografică ,,Lumina Sfintei Tradiţii”, în colaborare cu Facultatea de Istoria Artei din cadrul U.B.B. ClujNapoca (2009); Expoziţie de mineralogie ,,Comori ascunse: Flori de Mină” (2009), în colaborare cu Muzeul de Mineralogie din Baia-Mare; Expoziția de artă plastică ,,Anuala artiştilor plastici dejeni” în anii 2004, 2005, 2006, 2007. A organizat sau iniţiat manifestări (simpozioane, concursuri sau seminarii şcolare) dedicate unor evenimente istorice. A publicat mai multe studii şi articole în presa locală şi literatura de specialitate, dintre care amintim: Folosirea mijloacelor didactice în cadrul procesului instructiv educativ; Metodologia alegerii manualelor alternative; Învăţarea, pentru nevoile celui ce învaţă; Metode moderne de evaluare interdisciplinară; Andrei Mureşanu – apostol al redeşteptării naţionale; Steagurile României; Vânătoare de vrăjitoare la Dej; Literatura populară la armenii din Transilvania şi influenţe din folclorul românesc; Aspecte din folclorul armenilor din Transilvania; Legenda râului Someș; Obiceiuri și aspecte din viața privată a dejenilor în secolul al XIX-lea; In memoriam Kiss Francisc; Caracteristici ale regimului de ocupaţie horthist manifestate în oraşul Dej; Aspecte ale dramei românilor din orașul Dej după Dictatul de la Viena din 30 august 1940. Din anul 2004 a semnat şi publicat mai multe articole în revista ,,Dej, oraşul nostru”, în calitate de redactor şi apoi secretar de redacţie. A susţinut cursuri de popularizare a istoriei oraşului Dej în cadrul muzeului şi a adunărilor tineretului ASTRA Dej şi cursuri de arheologie în cadrul clubului ,,Prietenii muzeului”. A fost implicat în proiectul ARCA (Acţiunea de Regenerare a Comunităţii Armene) iniţiat de Reţeaua Naţională a Muzeelor din România în colaborare cu Primăria oraşului Dumbrăveni, care şi-a propus conservarea şi promovarea moştenirii culturale a minorităţii armene din Dumbrăveni, înfiinţarea unui muzeu al armenilor şi transformarea oraşului într-o zonă de receptivitate turistică. Este coautor al albumului monografic ,,Dej, Poarta Someşului”, Editura Studia, Cluj-Napoca, 2005, și al volumului ,,Dejeni de ieri şi de azi”, Editura Texte, Dej, 2009. În februarie 2011 a fost cooptat în Comisia de patrimoniu care lucrează la elaborarea Strategiei culturale a Judeţului Cluj, proiect iniţiat de Consiliul Judeţean Cluj şi Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniu a Judeţului Cluj. Este autorul volumului ,,Identităţi în dialog: Armenia şi armenii din Transilvania”, Editura Ararat, București, 2012. În anul 2014, la 800 de ani de la atestarea documentară a municipiului Dej, a publicat împreună cu Cristina Albinetz volumul monografic ,,DEJ. Istorie și legendă”, Editura Risoprint, Cluj-Napoca. Cu ocazia Centenarului Marii Uniri a publicat volumul ,,1848-1849 în orașul Dej și în împrejurimi”, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2018; iar împreună cu Cristina Albinetz a publicat lucrarea aniversară ,,Drumul românilor ardeleni spre MAREA UNIRE. Contribuții Someșene” Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2018.
Misiunea Muzeului Municipal Dej, în cei 100 de ani de existență, a fost și rămâne aceea de a cerceta, interpreta și celebra trecutul într-un context al prezentului și viitorului, de…
Spre deosebire de alte popoare, românii nu au fost creştinați cu forţa, şi nici nu s-au convertit la creştinism datorită unui conducător care a fost botezat şi poporul l-a urmat.…
Încă din timpul revoluției pașoptiste Avram Iancu a fost marea și inegalabila personalitate, omul care a întruchipat aspirațiile națiunii române din Transilvania. În scurt timp din conducător al moților a…
Orașul Dej este legat de Mihai Eminescu prin faptul că la numai 16 ani, viitorul poet național, în călătoria de la Cernăuți la Blaj, a poposit și în orașul de…
Principele Gheorghe Rákóczi I urmărea integrarea ortodoxiei ardelene în Biserica reformată maghiară. Totodată, a susținut ideea transformării episcopului ortodox de Alba Iulia într-un subordonat al ierarhului reformat. Calvinismul promovat de…
La începutul secolului al XX-lea activitatea artistică în oraşul Dej a luat amploare. Astfel, în anul 1910 Şcoala de pictură din Baia Mare a organizat în oraş o tabără de…
Femeile au jucat un rol important în realizarea și recunoașterea Marii Unirii dar și în timpul Marelui Război și în deceniile anterioare acestor evenimente având o contribuție însemnată în afirmarea…
Având în vedere importanța sării, de-a lungul timpului, de a uni teritorii întinse și a dezvolta legături comerciale durabile, șase muzee din Transilvania: Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Național de…
Marea Adunare Națională întrunită la Alba Iulia formată din 1228 de deputați aleși cu credenționale a votat Rezoluția Unirii prin care la 1 decembrie 1918 s-a hotărât Unirea Transilvaniei cu…