Prin ochii călătorului: țările române în secolul al XIX-lea (I)

De | 2022-06-22T20:53:12+00:00 22 iunie 2022|

Există drumuri care pleacă de acasă spre altundeva. Există drumuri care pornesc de altundeva pentru întoarcerea acasă. Prima categorie implică dorința descoperirii unor noi spații, căutarea, emoția confruntării cu noul, compararea sinelui cu alteritatea. Modelul uman este desigur acela al marilor descoperitori: Magelan, Vasco da Gama, Columb. Prototipul celei de-a două categorii este, fără îndoială, Ulise. El caută calea spre centru și, implicit, spre ființa iubită. Marea devine un labirint care îi încurcă traiectoria. Experiențele prin care trece nu sunt căutate, dar presupun descoperirea, încercarea de adaptare, compararea cu altul. Articolul surprinde modul cum sunt văzute țările române prin ochii călătorului străin din secolul al XIX-lea.

Vom vorbi limba noastră acasă, cu mama și cu Dumnezeu

De | 2020-12-21T18:27:45+00:00 21 decembrie 2020|

Minorităţile vor avea dreptul să înveţe „limba maternă în limba maternă”. Doar acest „privilegiu” le-a mai rămas românilor din Ucraina după punerea în funcțiune a legii privind protecția limbii de stat. Bine măcar că limba şi literatura română elevii români nu vor fi obligaţi să le studieze în ucraineană. În perioada sovietică am rezistat, ne-am păstrat sufletul românesc cu limba „moldovenească”, acum, într-o țară care și-a declarat vocația europeană, ne pierdem identitatea, deși am obținut dreptul să-i spunem maternei noastre „limba română”, cu excepția fraților noștri din regiunea Odessa.

Povestea cămășii de cînepă

De | 2019-10-06T11:02:48+00:00 19 martie 2017|

,,Povestea cămășii de cânepă” ne este prezentată de un tânăr originar din Sebiș, jud Arad, care din dragoste și pasiune pentru ceea ce a reprezentat cândva viața țăranului român, a realizat un scurt-metraj care descrie ,,drumul cânepii” de la bobul de sămânță până la straiele minunate pe care le purtau țăranii. Această ,,poveste,, a avut loc la Sebiș, în frumoasa Țară a Zărandului, cu oameni ai locului, oameni care împărtășesc aceeași dragoste: munca și viața satului.

Despre identitate, integrare și apartenență cu și prin muzică

De | 2019-10-06T12:20:23+00:00 16 iunie 2015|

Autoarea ne prezintă unele deosebiri între cele două țări de suflet ale ei: Australia și România. În acest sens, ea ne vorbește despre deschidere, simțul comunității dintre oameni, sentimentul de luptă constantă întîlnit în România, precum și de sentimentul de identitate pe care-l creează istoria lungă a românilor. Autoarea este angajată în proiecte de schimbare la nivel social prin muzică și lucrează cu cîteva sute de copii români, reușind să scoată în evidență existența obiectivului și limbajului comun - MUZICA.

Despre identitatea limbii române

De | 2015-09-18T12:18:00+00:00 16 iunie 2015|

Autorul explică sintetic concepţia sa despre identitatea şi originile limbii române. Adoptând logica filozofică elaborată de Ştefan Lupaşcu/ Stéphane Lupasco, bazată pe cercetările din microfizică (numită şi cuantică), pe care o corelează cu filozofia lui Lucian Blaga şi completează cu principiul recesivităţii de la Mircea Florian, crede că poate concilia cele 2 contrarii – 'latinitate / getodacism' – care îşi dispută întâietatea în mentalitatea populară şi mai ales în cea culturală, deformând investigaţia ştiinţifică. Această „încercare” este concomitent o primă aplicaţie a gândirii lupasciene în etnolingvistică (prelungire modernă a vechii filologii), o soluţie în acord cu atitudinea echilibrată a neamului nostru şi cu tradiţia (în sens spiritual-religios) şi... o invitaţie la dialog. Fără să fi vrut, întâlneşte pe Brâncuşi cu cel puţin 3 dintre operele sale: „Poarta sărutului”, „Cuminţenia pământului”, „Coloana nesfârşită”.