Vom vorbi limba noastră acasă, cu mama și cu Dumnezeu

De | 2020-12-21T18:27:45+00:00 21 decembrie 2020|

Minorităţile vor avea dreptul să înveţe „limba maternă în limba maternă”. Doar acest „privilegiu” le-a mai rămas românilor din Ucraina după punerea în funcțiune a legii privind protecția limbii de stat. Bine măcar că limba şi literatura română elevii români nu vor fi obligaţi să le studieze în ucraineană. În perioada sovietică am rezistat, ne-am păstrat sufletul românesc cu limba „moldovenească”, acum, într-o țară care și-a declarat vocația europeană, ne pierdem identitatea, deși am obținut dreptul să-i spunem maternei noastre „limba română”, cu excepția fraților noștri din regiunea Odessa.

Povestea cămășii de cînepă

De | 2019-10-06T11:02:48+00:00 19 martie 2017|

,,Povestea cămășii de cânepă” ne este prezentată de un tânăr originar din Sebiș, jud Arad, care din dragoste și pasiune pentru ceea ce a reprezentat cândva viața țăranului român, a realizat un scurt-metraj care descrie ,,drumul cânepii” de la bobul de sămânță până la straiele minunate pe care le purtau țăranii. Această ,,poveste,, a avut loc la Sebiș, în frumoasa Țară a Zărandului, cu oameni ai locului, oameni care împărtășesc aceeași dragoste: munca și viața satului.

Despre identitate, integrare și apartenență cu și prin muzică

De | 2019-10-06T12:20:23+00:00 16 iunie 2015|

Autoarea ne prezintă unele deosebiri între cele două țări de suflet ale ei: Australia și România. În acest sens, ea ne vorbește despre deschidere, simțul comunității dintre oameni, sentimentul de luptă constantă întîlnit în România, precum și de sentimentul de identitate pe care-l creează istoria lungă a românilor. Autoarea este angajată în proiecte de schimbare la nivel social prin muzică și lucrează cu cîteva sute de copii români, reușind să scoată în evidență existența obiectivului și limbajului comun - MUZICA.

Despre identitatea limbii române

De | 2015-09-18T12:18:00+00:00 16 iunie 2015|

Autorul explică sintetic concepţia sa despre identitatea şi originile limbii române. Adoptând logica filozofică elaborată de Ştefan Lupaşcu/ Stéphane Lupasco, bazată pe cercetările din microfizică (numită şi cuantică), pe care o corelează cu filozofia lui Lucian Blaga şi completează cu principiul recesivităţii de la Mircea Florian, crede că poate concilia cele 2 contrarii – 'latinitate / getodacism' – care îşi dispută întâietatea în mentalitatea populară şi mai ales în cea culturală, deformând investigaţia ştiinţifică. Această „încercare” este concomitent o primă aplicaţie a gândirii lupasciene în etnolingvistică (prelungire modernă a vechii filologii), o soluţie în acord cu atitudinea echilibrată a neamului nostru şi cu tradiţia (în sens spiritual-religios) şi... o invitaţie la dialog. Fără să fi vrut, întâlneşte pe Brâncuşi cu cel puţin 3 dintre operele sale: „Poarta sărutului”, „Cuminţenia pământului”, „Coloana nesfârşită”.