Noi pași către adevăr

De | 2016-10-06T12:52:06+00:00 22 iunie 2016|

Limba latină n-a atins decît nesemnificativ mentalul autohton, ea fiind un construct intelectual menit doar inșilor culți: patricieni, comandanți, administratori etc. care o foloseau doar în scris. Teoria romanizării e infirmată din nou de noile descoperiri făcute cu ocazia săpăturilor de la Turdaș pentru construirea autostrăzii din zonă și de o apariție editorială datorată cercetătoarei Carme Jiménez Huertas. Nu era necesară învățarea latinei pentru comunicarea din spațiul dacic, oamenii cunoscînd limba pămîntului și neavînd nevoie de scriere. Latina devenise o limbă moartă chiar din vremea colonizării teritoriului dacic de maxim interes economic pentru imperiul lui Traian. Româna este mama idiomurilor romanice.

Istoria trebuie rescrisă – noi pași către adevăr

De | 2016-06-22T13:48:24+00:00 23 martie 2016|

Limba latină n-a atins decît nesemnificativ mentalul autohton, ea fiind un construct intelectual menit doar inșilor culți: patricieni, comandanți, administratori etc. care o foloseau doar în scris. Teoria romanizării e infirmată din nou de noile descoperiri făcute cu ocazia săpăturilor de la Turdaș pentru construirea autostrăzii din zonă și de o apariție editorială datorată cercetătoarei Carme Jiménez Huertas. Nu era necesară învățarea latinei pentru comunicarea din spațiul dacic, oamenii cunoscînd limba pămîntului și neavînd nevoie de scriere. Latina devenise o limbă moartă chiar din vremea colonizării teritoriului dacic de maxim interes economic pentru imperiul lui Traian. Româna este mama idiomurilor romanice.

Cercul vicios al jongleriilor ,,științifice”

De | 2015-09-18T12:15:00+00:00 16 iunie 2015|

Autoarea scoate în evidență o serie de puncte slabe ale teoriei romanizării. Printre acestea: încercarea de a demonstra un fenomen lingvistic prin produsele culturii materiale, implicarea în romanizare a ciobanilor și negustorilor, exagerarea ,,puterii limbii latine” și a "culturii superioare" a romanilor; invocarea unor fenomene sociolingvistice ce nu sunt similare cu situația dacilor spre a "dovedi" romanizarea, dar evitarea cu bună știință a fenomenelor similare ocupării dacilor de către romani care dovedesc că romanizarea nu putea să aibă loc; ideea absurdă că "populația romanizată", care alcătuia 15 la sută, a romanizat cei 85 la sută de daci liberi; "greșeala" de a considera limba traco-dacă de tip satem, în timp ce ea, după cum menționează Mihai Vinereanu, se află într-o poziție centrală, împărtășind multe trăsături cu limbile kentum, cât și cu cele din grupul satem.