ISSN-L 2392-6589
Mihai Floarea
Scriitor în Grădina Maicii Domnului. Strămoș al generațiilor viitoare de români. Nume și prenume: Floarea Mihai Data și locul nașterii: 7 ianuarie 1953, București. Cetățenia: română. Studii: -Liceul Economic nr.1 (actualmente „Virgil Madgearu“) din București, specialitatea merceologie, cu diploma de bacalaureat obținută în 1972 (media 9,10). -Facultatea de limba și literatura română din cadrul Universității București, promoția 1984 (diploma de licență în 1984 cu nota 10). Cariera profesională: 1972 – 1986: funcționar TESA (merceolog) la diferite întreprinderi bucureștene. Din 1984 obține licența în limba și literatura română, secundar limba franceză. 1986 – 2018: profesor de literatură și limbă română-franceză la: Școala generală Drajna, Comuna Dragaliana, județul Călărași; Școala generală nr. 3 din satul Săbăreni, comuna Joița, județul Giurgiu; Școala generală nr. 65 din Pantelimon, S.A.I. (actualmente Școala generală nr. 1, jud. Ilfov; Școala generală nr. 106 (acum nr. 3) din Popești-Leordeni, județul Ilfov. Din 2001 pînă în prezent e profesor titular gradul I de limba și literatura română la Liceul Tehnologic de Metrologie ,,Traian Vuia“, București, sector 4. În colaborare cu Enache Nedela, a publicat „Iorgovan – mit, legendă, baladă“, București, Casa editorială ,,Cuget, Simțire și Credință“, 1995, „Perspective critice“, vol. 1, colecția EDUCAȚIONAL, București, Editura Papirus Media, 2005, „Mic dicționar de terminologie literară“, colecția EDUCAȚIONAL, București, Editura Papirus Media, 2006. Elaborează, sub coordonarea lui Șt. Ilinca, două volume de pregătire a elevilor (pentru examenul de capacitate / testare națională și bacalaureat). Creează și conduce reviste școlare (,,Aristarc“ la Grupul Școlar ,,G. Călinescu“, București, ,,Icar“ (la Școala generală nr. 65, Pantelimon, „Primul zbor“ la Liceul de Tehnologic Metrologie „Traian Vuia“, București) și de cultură (,,Cuget, Simțire și Credință“ editată de Casa Editorială cu același nume între 1993-1995). Membru în colegiul de redacție al revistei trimestriale pentru elevi „Limba și litaeratura română“, editată de Societatea de Științe Filologice din București). Din 1995 redactează și coordonează revista de spiritualitate ortodoxă „Ecclesia euxina“ din cadrul Bisericii „Pogorîrea Sfîntului Duh“- Titan, devenită din 2017 „Noul euxin“. Publică în volumele colective: „Corabia nădejdilor“, București, Editura Vasile Cîrlova, 1995; „Dicționarul spiritului tolerant – îndreptar pentru o gîndire a mileniului III“ –, coordonatori generali prof.dr. Romulus Vulcănescu, Paul Tutungiu, București, Editura Evenimentul, 1997. Publică opinii culturale, pedagogice, civice etc. în „Jurnalul de Vrancea“, „Vatra veche“ (apărută la Tîrgu Mureș) ,,Tribuna școlii“, „România literară“, „Observator cultural“, „Pro Saeculum“, „Memoria“ etc. Redactor la Revista de lingvistică și cultură românească, București. Limbi străine cunoscute: Limba franceză: foarte bine.
Mîndră Mărie este denumirea unei nuanțe de albastru aparținînd unei case albastre din Hunedoara aflată într-o stare foarte precară. Albastrul poate fi socotit numitorul comun al Casei, al Bisericii și…
Poetul Radu Gyr este reprezentativ pentru generația de intelectuali întemnițați politic. Avem nevoie de „vechiul duh fecund“ al înaintașilor, care i-a menținut liberi în spirit, exemplari creatori-mărturisitori.
Denumirea Catedrala „Mîntuirii Neamului” este comercială, nu duhovnicească. Potrivită este denumirea Catedrala Națională.
Comemorarea celor circa 150000 de români căzuți la Cotul Donului în 1942 este o datorie creștinească și patriotică. Vasile Șoimaru și Iosif Niculescu au detaliat într-o carte și într-un film…
Imaginea principatelor din secolului al XIX-lea se întregește prin montarea bucăților disparate care ne-au rămas. Continuăm seria călătoriilor în țările române cu Saint-Marc Girardin, om politic și scriitor francez, membru…
În pofida marilor deosebiri de caracter și de poziție socială, între Titu Maiorescu și Mihai Eminescu au existat relații complexe, contradictorii, debutînd cu o apropiere reală, continuînd cu ajutoare financiare…
Sistemul alimentar românesc include atît prepararea hranei zilnice a familiei tradiționale, cît și darurile / ofertele făcute rudelor și cunoscuților la praznicele din sărbătorile creștine. Ciclurile existențiale nașterea, nunta, moartea…
Cartea Virginiei Linul despre istoria veșmintelor din zona Năsăudului este utilă și necesară în contextul asaltului globalizării, căci ocazionează o perspectivă inedită asupra prezentului și viitorului României în ansamblu. Experiența…
Amplul volum cuprinde capitolele: Asigurarea și oferirea hranei familiei. Ciclul calendaristic: alimente prinos; Instituțiile hranei și ale ospitalității. Alimente vitale, alimente-marfă; Alimente cardinale la întemeierea familiei și la pomenirea neamului;…
Impresii despre expoziția artistului plastic Mihail Gavril organizată la capela Cetății de Scaun a Sucevei în perioada 14 gustar – 20 răpciune 2020 pezentată în catalogul intitulat Măiestrii moldave. Domni…