Mihai Floarea

Mihai Floarea

Nume și prenume: Floarea Mihai

Data și locul nașterii: 7 ianuarie 1953, București.

Cetățenia: română.

Studii: -Liceul Economic nr.1 (actualmente „Virgil Madgearu“) din București, specialitatea merceologie, cu diploma de bacalaureat obținută în 1972 (media 9,10). -Facultatea de limba și literatura română din cadrul Universității București, promoția 1984 (diploma de licență în 1984 cu nota 10).

Cariera profesională: 1972 – 1986: funcționar TESA (merceolog) la diferite întreprinderi bucureștene. Din 1984 obține licența în limba și literatura română, secundar limba franceză.

1986 – 2018: profesor de literatură și limbă română-franceză la: Școala generală Drajna, Comuna Dragaliana, județul Călărași; Școala generală nr. 3 din satul Săbăreni, comuna Joița, județul Giurgiu; Școala generală nr. 65 din Pantelimon, S.A.I. (actualmente Școala generală nr. 1, jud. Ilfov; Școala generală nr. 106 (acum nr. 3) din Popești-Leordeni, județul Ilfov. Din 2001 pînă în prezent e profesor titular gradul I de limba și literatura română la Liceul Tehnologic de Metrologie ,,Traian Vuia“, București, sector 4.

În colaborare cu Enache Nedela, a publicat „Iorgovan – mit, legendă, baladă“, București, Casa editorială ,,Cuget, Simțire și Credință“, 1995, „Perspective critice“, vol. 1, colecția EDUCAȚIONAL, București, Editura Papirus Media, 2005, „Mic dicționar de terminologie literară“, colecția EDUCAȚIONAL, București, Editura Papirus Media, 2006.

Elaborează, sub coordonarea lui Șt. Ilinca, două volume de pregătire a elevilor (pentru examenul de capacitate / testare națională și bacalaureat). Creează și conduce reviste școlare (,,Aristarc“ la Grupul Școlar ,,G. Călinescu“, București, ,,Icar“ (la Școala generală nr. 65, Pantelimon, „Primul zbor“ la Liceul de Tehnologic Metrologie „Traian Vuia“, București) și de cultură (,,Cuget, Simțire și Credință“ editată de Casa Editorială cu același nume între 1993-1995).

Membru în colegiul de redacție al revistei trimestriale pentru elevi „Limba și litaeratura română“, editată de Societatea de Științe Filologice din București).

Din 1995 redactează și coordonează revista de spiritualitate ortodoxă „Ecclesia euxina“ din cadrul Bisericii „Pogorîrea Sfîntului Duh“- Titan, devenită din 2017 „Noul euxin“. Publică în volumele colective: „Corabia nădejdilor“, București, Editura Vasile Cîrlova, 1995; „Dicționarul spiritului tolerant – îndreptar pentru o gîndire a mileniului III“ –, coordonatori generali prof.dr. Romulus Vulcănescu, Paul Tutungiu, București, Editura Evenimentul, 1997. Publică opinii culturale, pedagogice, civice etc. în „Jurnalul de Vrancea“, „Vatra veche“ (apărută la Tîrgu Mureș) ,,Tribuna școlii“, „România literară“, „Observator cultural“, „Pro Saeculum“, „Memoria“ etc.

Redactor la Revista de lingvistică și cultură românească, București.

Limbi străine cunoscute: Limba franceză: foarte bine.

O piesă de teatru pentru neuitarea noastră

De | 2017-09-24T13:26:41+00:00 16 iunie 2017|

În regia lui Petru Ionescu după scenariul Silviei Codreanu Teatrul Pod a prezentat la 4 aprilie 2017 în sala Dalles premiera piesei Mislea, camera 4. Femei în închisorile comuniste. În distribuție: Silvia Codreanu (Pazi), Cristina Pleșa (gardiana), Annemary Ziegler (Betina), Mirela Comnoiu (Nana), Cosmina Olariu (Diri), Tatiana Mandraburca (Mica) și Oana Rotar (Dede). Alături de întreaga memorialistică, alături de serialele, colocviile, simpozioanele, conferințele dedicate păstrării memoriei colective despre detenția politică din perioada 1946-1989, piesa e menită (re)deșteptării-învierii populației actuale.

De ce martie și nu MĂRȚIȘOR?…

De | 2017-06-15T19:27:44+00:00 19 martie 2017|

Pledoaria pentru revenirea la denumirile românești tradiționale ale lunilor anului este necesară în contextul cultural actual. MĂRȚIȘOR e numele neaoș, care se referă la o datină străveche, simbolizînd iubirea și armonia cu natura, iar „martie“ e o denumire dedicată zeului războiului.

„Cum nu vii tu, Țepeș, doamne…“

De | 2017-06-15T19:29:22+00:00 19 martie 2017|

Vlad Țepeș și Mihai Eminescu sînt două singurătăți geniale reprezentative ale românilor. Romanul intitulat Singurătatea lui Vlad Țepeș se referă la Vlad al III-lea (1431-1476), care a domnit în Țara Românească în trei rînduri, anume în 1448, apoi în perioada 1456-1462 și în 1476, cunoscut și ca Vlad Drăculea, dar supranumit Țepeș. Nu e o scriere apologetică. Prozatoarea creează cu intuiție remarcabilă un personaj „rotund“, căci îi redă și calitățile – conducător de țară inspirat, luminat și drept – și slăbiciunile omenești. Ileana Toma subliniază și o calitate specială a personajului Vlad Țepeș – abilitatea deghizării.

O vizită la Fortul 13 Jilava și o comemorare

De | 2017-03-19T06:48:31+00:00 4 ianuarie 2017|

Fortul 13 Jilava este cunoscut ca un loc sinistru de detenție îndeosebi politică, actualmente fiind posibilă vizitarea lui. Sîmbătă 29 octombrie 2016 a avut loc un eveniment organizat de Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu“: comemorarea celor treisprezece tineri români executați la Jilava la 13 octombrie 1953, șase parașutați de NATO în România, ajutați de alți șapte din țară: ALEXANDRU TĂNASE, MIRCEA POPOVICI, ION GOLEA, ION SAMOILĂ, ION TOLAN, GAVRILĂ POP, ION BUDA, GHEORGHE DINCĂ, VLAD MIHAI VASILE, ION COSMA, ERICH TARTLER, ION JUHASZ, AUREL CORLAN. Detenția politică din Fortul 13 Jilava este evocată în memorialistica publicată după 1990. Printre deținuții care a fost chinuți la Jilava se numără Nicolae Steinhardt, Gheorghe Calciu, Costache Oprișan, George Petrescu, Vasile Ionescu, Dimitrie Gerota, Eugen Haţieganu, Sorin Popa, Ion Gheorghe, Dan Hurmuzescu, George Petrescu, Cicerone Ionițoiu, Richard Wurmbrandt, Gheorghe Nichifor, Constantin Iulian, Gheorghe Jijie, Valentin Cantor, Toma și Petre Arnăuțoiu, Corneliu Coposu, Constantin Argentoianu, Constantin I. C. Brătianu, Ion Diaconescu, Iuliu Maniu, George (Gheorghe) Manu, Constantin Noica, Ion Gavrilă Ogoranu, Petre Țuțea.

Ora 25: o capodoperă pentru mileniul patru

De | 2017-01-04T19:34:32+00:00 6 octombrie 2016|

Pr. Constantin Virgil Gheorghiu rămîne încă un nume pe nedrept umbrit al literaturii europene, deși romanul său Ora 25, apărut în limba franceză în 1949 și tradus în treizeci de limbi ale lumii este valoric situabil pe același palier cu 1984, romanul vizionar al lui G. Orwell. Mesajul e creștin, bazat pe experiența traumatică a autorului – vinovat fără vină – fiind victimă a unor legi aparținînd unor regimuri pseudo-democratice. Eroul romanului, Johann Moritz, secondat de un alter-ego literar al autorului, Traian Korugă, ca și preotul Alexandru Korugă pot fi înscriși în galeria personajelor tragice neorealiste – replici moderne ale lui don Quijote.

Cîteva observații etimologice

De | 2017-01-02T11:54:39+00:00 6 octombrie 2016|

În volumul Restaurarea „sanctuarului“ limbii române. Lingvistică și istorie, Aurelia Bălan-Mihailovici propune, între altele, analizarea terminologiei referitoare la conceptul de proprietate în perioada medievală românească, întemeindu-se pe o bibliografie impresionantă. Intrigat, ca filolog, de mentalitatea autorilor dicționarelor românești de a căuta etimoane în limbile vorbite de populațiile stabilite, de-a lungul veacurilor, în jurul spațiilor locuite de strămoșii românilor – mentalitate de alogeni complexați, aș numi-o metaforic, metodă sursieristică, în limbaj de specialitate –, am o salutat cu bucurie, la timpul cuvenit, apariția Dicționarului etimologic al limbii române pe baza cercetărilor indo-europene, al eminentului lingvist Mihai Vinereanu. Cum Aurelia Bălan-Mihailovici pare [...]

Noi pași către adevăr

De | 2016-10-06T12:52:06+00:00 22 iunie 2016|

Limba latină n-a atins decît nesemnificativ mentalul autohton, ea fiind un construct intelectual menit doar inșilor culți: patricieni, comandanți, administratori etc. care o foloseau doar în scris. Teoria romanizării e infirmată din nou de noile descoperiri făcute cu ocazia săpăturilor de la Turdaș pentru construirea autostrăzii din zonă și de o apariție editorială datorată cercetătoarei Carme Jiménez Huertas. Nu era necesară învățarea latinei pentru comunicarea din spațiul dacic, oamenii cunoscînd limba pămîntului și neavînd nevoie de scriere. Latina devenise o limbă moartă chiar din vremea colonizării teritoriului dacic de maxim interes economic pentru imperiul lui Traian. Româna este mama idiomurilor romanice.

Pe urmele lui Iisus Hristos

De | 2016-06-22T14:06:34+00:00 23 martie 2016|

Spectacolul de teatru creștin al regizoarei  Eliza Bercu-Bodeanu Urma pașilor Tăi, jucat la ARCUB în 18 decembrie 2015 este o reușită. Actorii Vitalie Bantaș, Amalia Ciolan, Afrodita Androne, Liliana Pană, Ana Maria Bercu și Maria Radu sînt creștini ortodocși care frecventează biserica. Piesa e inspirată din Pe urma paşilor Tăi, Iisuse – jurnalul Olgăi Greceanu.

Istoria trebuie rescrisă – noi pași către adevăr

De | 2016-06-22T13:48:24+00:00 23 martie 2016|

Limba latină n-a atins decît nesemnificativ mentalul autohton, ea fiind un construct intelectual menit doar inșilor culți: patricieni, comandanți, administratori etc. care o foloseau doar în scris. Teoria romanizării e infirmată din nou de noile descoperiri făcute cu ocazia săpăturilor de la Turdaș pentru construirea autostrăzii din zonă și de o apariție editorială datorată cercetătoarei Carme Jiménez Huertas. Nu era necesară învățarea latinei pentru comunicarea din spațiul dacic, oamenii cunoscînd limba pămîntului și neavînd nevoie de scriere. Latina devenise o limbă moartă chiar din vremea colonizării teritoriului dacic de maxim interes economic pentru imperiul lui Traian. Româna este mama idiomurilor romanice.

Mînăstirea Comana 2015

De | 2016-03-23T12:01:55+00:00 15 decembrie 2015|

La mînăstirea Comana a fost înălțată o troiță comemorativă pentru cei 150.000 de români căzuți la Cotul Donului în 1942. Cea mai importantă contribuție la ridicarea monumentului a avut-o inginerul Popa, Gheorghe Ștefan, Camelia Ștefan, generalul (r) Radu Theodoru și inginerul Horia Theodoru. La 12 brumărel 2015 starețul mînăstirii, părintele Arhimandrit Mihai Muscariu, a găzduit o slujbă.

„Să nu ne răzbunați!“… Dar nici să nu-i uitați!

De | 2015-09-18T12:07:12+00:00 16 iunie 2015|

În anul 2014, dedicat Sfinților Martiri Brâncoveni, două edituri – una din București, Rost, cu sprijinul Fundației Sfinții Închisorilor, ce are sediul în Pitești, cealaltă din Făgăraș, Agaton – și-au reunit eforturile întru neuitare dînd la iveală Cartea mărturisitorilor și Martiri și mărturisitori români din secolul XX. Autorii lor, publicistul Răzvan Codrescu și preotul Fabian Seiche, au pus dinaintea noastră două volume format mare (de 24,3 x 17 cm, respectiv de 23,4 x 16,7 cm) însumînd peste 1300 de pagini. Am numărat 75 de nume la primul și 194 la al doilea, parte dintre ele suprapunîndu-se, deși perspectivele de abordare a fenomenului jertfelnic românesc sînt diferite: cărturărească și cu nuanțe egolatre versus orînduială alfabetică, pios-panegirică. La Liceul Tehnologic „Dimitrie Gusti“ din București, în cadrul Simpozionului Național „Credință, adevăr, creație în închisorile comuniste“, s-a lansat un volum colectiv îngrijit de Marilena Istrati, Olimpia Popescu ș.a. Un autor tînăr talentat este Sergiu Ciocârlan. Prin el și prin autorii memorialisticii publicate după 1990 se conturează un nou curent literar distinct prin tematică și tehnică de așa-numitul „postmodernism“, anume realismul carceral al închisorilor sau al mărturisitorilor moderni ai lui Hristos („literatura arestată“), care ar putea înviora studiul literaturii în Școală.

Cornel Constantin Ciomâzgă: Se întorc morții acasă

De | 2015-12-16T13:48:59+00:00 18 mai 2015|

Al doilea roman al lui Cornel Constantin Ciomâzgă Se întorc morții acasă propune idei tulburătoare precum: știrbirea păcii lăuntrice prin lectura ororilor zugrăvite în textele memorialistice despre închisorile comuniste, iubirea vrăjmașilor și nevoia generală de mărturisire (spovedanie) a ființelor ce dispun de conștiință de sine. Scrierea cu valoare de compendiu sapiențial sugerează și o soluție viabilă privind „reconcilierea națională” despre care au scris demagogic politicienii neocomuniști.

Despre curaj, credință și jertfă

De | 2015-06-16T20:40:43+00:00 15 martie 2015|

Viețile exemplare, încheiate mucenicește, ale preoților Radu Stanciu și Dobre Rizea au inspirat pe Sergiu Ciocârlan, autorul romanelor Fără frică. Despre curajul mărturisirii lui Hristos și Jertfa unui preot mucenic. Miercurea Patimilor. Cu un talent remarcabil, prozatorul redă contextul social din epoca totalitaristă, dominată de frică, sărăcie și demagogie, conturînd personaje memorabile. Pe lîngă protagoniști, se rețin portretele lui Costiug, Stoenescu și Danciu. Lecțiile de viață propuse de romancier îndeamnă la reflecție. Temele principale sînt libertatea, frica, jertfa, curajul, credința.

Vasile Șoimaru – autorul unui album monumental

De | 2015-06-16T20:41:05+00:00 15 martie 2015|

Românii din jurul României. Monografie etnofotografică este un album de 376 de pagini format 20,8x27,8 cm, artistic realizat de patriotul Vasile Șoimaru. Cuprinde peste 2000 de fotografii cu românii locuitori ai Maramureșului istoric, ai Nordului Bucovinei și ai Ținutului Herța, ai Basarabiei, ai Transnistriei, ai Crimeeei și ai Caucazului de Nord, ai Cadrilaterului și ai Văii Timocului bulgăresc, ai Văii Timocului și ai Banatului Sîrbesc, ai Ungariei, ai Cehiei, ai Slovaciei și ai Poloniei; ai Galiția, ai Pocuției și ai Podoliiei. Nu sînt uitați nici românii emigrați în restul lumii: de la poalele Caucazului pînă în Munții Stîncoși, ca și aceia stabiliți în Grecia, Turcia, Italia, Austria, Țările Baltice, Kazahstan și Canada. Românii de pretutindeni sînt legați, indiferent de locul unde trăiesc, de limbă, tradiții, Biserică, Mihai Eminescu.

Justiție

De | 2015-03-15T16:26:51+00:00 23 decembrie 2014|

Din antichitate, justiția preocupă omenirea. Ea a fost imaginată împărțind dreptatea legată la ochi. În modernitate, ideologia a manipulat actul de justiție, mărturii aducînd Alexandr Soljenițîn, Florin Constantin Pavlovici, Aurel State. Trec peste motivele social-politice ale acestei utilizări, fiindcă nu acesta este principalul scop al acestor rînduri și (re)amintesc, mai întîi, că antichitatea imagina alegoric Justiția legată la ochi, gata să folosească sabia din mîna dreaptăpentru cei vinovați, după utilizarea balanței pe ale cărei talgere – desigur, unul al nevinovăției și celălalt al vinovăției – erau așezate probele (v. imaginea din dreapta).

Falsă prelegere despre (neo)securitate

De | 2015-03-15T16:27:06+00:00 23 decembrie 2014|

(Neo)securitatea, mereu activă, e un monstru asemănător hidrei. Ana Blandiana își amintește în Fals tratat de manipulare (Ultimele luni, La cules de ciuperci, Ciuperca de pe preș, Mașina de la poartă, Din nou despre telefon, Rețeaua) de stresul provocat de securiști: un atentat, urmărirea telefoanelor, lansarea de zvonuri mincinoase, manipularea. După Decembrie 1989 securiștii s-au reprofilat în oameni de afaceri, ajutîndu-se reciproc într-o rețea de tip mafiotic. Manevrele neosecuriștilor pot fi zădărnicite prin rugăciune.

Altcumva despre originea românilor

De | 2015-05-28T08:32:05+00:00 25 august 2014|

A nu accepta recentele descoperiri arheologice tip Tărtăria, a rămîne surzi la argumentele unor cercetători serioși precum Marija Gimbutas, ori a persista în rătăcirile secolelor al XIX-lea – al XX-lea despre romanizarea locuitorilor Daciei constituie cecități inacceptabile intelectualului secolului al XXI-lea. Ca om al școlii, am datoria să prezint elevilor și colegilor mei toate argumentele privind formarea limbii și a poporului român, indiferent la ingerințele politicului („corectitudinea politică“) ori la „interesele geo-strategice“ la modă.

Nina Stănculescu: 85

De | 2014-12-23T19:10:00+00:00 25 august 2014|

  În virtutea prieteniei mele cu scriitoarea, esteticiana și traducătoarea Nina Stănculescu am vizitat-o prin iunie 2014 la domiciliul său din strada C. Sandu-Aldea nr. 73. Voiam să-i citesc prefața la numărul omagial pe care-l aveam în pregătire din partea Cenaclului euxin, patronat de pr. prof. dr. Adrian Niculcea. Suferindă, gazda mi-a indicat pe un raft diploma de excelență primită de la Uniunea Scriitorilor din România, cu un scurt text semnat de președintele Nicolae Manolescu:     „Diplomă de excelență   Doamnei   NINA STĂNCULESCU   pentru prețioasa activitate literară la împlinirea vîrstei de 85 ani“   Personalitate de anvergură, [...]

Cotul Donului 1942 – o carte cît un tratat de istorie!

De | 2014-12-23T19:11:00+00:00 25 august 2014|

  Volumul reeditat la Chișinău de „Balacron“ SRL în 2013 îi are ca autori pe Vasile Șoimaru, Iosif Niculescu, Gheorghe Pârlea și Roxana Iorgulescu-Bandrabur însă adună și texte semnate de Mircea Vulcănescu, Nichita Stănescu, Radu Gyr, Ion Iachim, Vasile S. Popa, Iancu A. Constantin, Gheorghe Nicolescu, Andrei Nicolescu, Gheorghe Dobrescu și Viorel Cojocaru. Prefațată de Vlad Pohilă, cartea are cincisprezece capitole, ultimul înfățișînd cititorului nouăzeci și șase de imagini, spre a demonstra, încă o dată – dacă mai era nevoie! – că ne aflăm sub dominația vizualului. Într-adevăr, măcar prin fotografia reluată și pe coperta întîi (pe care mi-am permis [...]