Cotul Donului 1942 – 79 de ani. Să nu-i uităm pe eroii noștri!
Între 19 brumar 1942 și 8 gerar 1943 peste 155000 de români au pierit eroic pe Frontul de Est. Lecția de patriotism pe care ne-o oferă înaintașii consider că trebuie temeinic însușită.
Principalele evenimente istorice ale României relatate de ziarul Neamul Românesc
Ziarul “Neamul Românesc” rămâne pentru totdeauna exemplul unei dăruiri fară egal. Timp de 35 de ani, fondatorul său, Nicolae Iorga a trudit zi de zi pentru apariția lui atât în condiții de pace, cât și de război, în redacția de la Vălenii de Munte și București, și la Iași, în timpul războiului. Istoricul a urmărit ca prin evocarea unor momente importante ale istoriei poporului român să transmită cititorilor nu numai respectul pentru faptele înaintașilor dar și credința într-o lume mai bună.
CENTENAR 2018. Artele vizuale între rațiune și emoție
Aniversarea Centenarului a generat, printre multe altele, o frumoasă revenire la valorificarea tradițiilor artistice românești, la regăsirea identității naționale prin cultură. În acest sens, se înscrie și proiectul expozițional care grupează creații artistice contemporane sub titlul generic Centenar, cu intenția declarată de a aduce un omagiu Expoziției artiștilor mobilizați de la Iași, 1918. Organizat în luna ianuarie la Iași, Salonul omagial a ajuns în luna decembrie la Onești, pentru a atinge și legendara linie de rezistență a frontului de pe Valea Oituzului, din timpul Primului Război Mondial. Expun artiștii: Simona Amitroaie, Radu Carnariu, Ovidiu Ciumașu, Angela Crenganiș, Dumitru Cristescu, Constantin Crengăniș, Miea Grivincă, Carmen Gîtlan, Gheorghe Gheorghiță – Vornicu, Teodor Hașegan, Valentin Meiu, Elena Mihăilă, Mihaela Panait, Ovidiu Sabie, Doina Tudor, Vicențiu Vânău.
A ALES SĂ-ȘI AJUTE ȚARA
Ecaterina(Cocuţa)Vogoride, fiica poetului Costache Conachi, a fost căsătorită cu N.Vogoride, funcţionar învestit de turci cu dregătoria de caimacan(locţiitor de domn) al Moldovei. La cererea turcilor, acesta reuşeşte să falsifice rezultatele scrutinului electoral(divanurile ad-hoc). Şansele realizării unirii erau nule, întrucât rezulta că moldovenii nu-şi doresc să se unească cu fraţii lor din Ţara Românească. Cocuţa face publice cele 14 scrisori compromiţătoare primate de soţul său de la Înalta Poartă. Testul electoral s-a repetat, iar rezultatul a fost favorabil. Drumul Unirii s-a netezit.
Să-l punem la icoana sufletului românesc
O scurtă prezentare a unei vieți hristice închinate patriei - Nicolae Bălcescu un elev silitor, un istoric, unul dintre conducătorii revoluţiei paşoptiste, om politic și mai presus de toate un mare patriot! Deși erau vremuri grele Nicolae s-a dovedit a fi la Sf. Sava un elev silitor, în fiecare an fiind premiat. Pasionat de istorie, dar mai ales de partea militară, va cerceta foarte mult în arhive și biblioteci documente și cărți ce făceau referire la istoria țărilor române. Chiar și grav bolnav, Nicolae nu se gândea la el ci la patrie și la popor. Având stofă de adevărat ”om de stat”, și-a dat seama de importanța pregătirii militare visând la vremuri când românii vor face iarăși pe un câmp de bătălie ceea ce a făcut Mihai Viteazul. Fie că vorbim de elevul, istoricul, revoluționarul sau omul politic , Nicolae Bălcescu poate și trebuie să fie un model pentru generațiile viitoare.
Iubindu-l în taină, nu păstrăm tăcere
Cuvintele de mulţumire pentru românii păstrători de tradiţii, credinţă şi dragoste întru Eminescu, rostite de dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, ne dă dreptul să spunem acest lucru. În calitate de partener la toate evenimentele de vibraţie românească, dna Eleonora Moldovan a mărturisit că s-a îndrăgostit de această frumoasă tradiţie de a veni, cu noiane de flori şi duh de dăruire, la 15 ianuarie şi 15 iunie, la bustul şi Monumentul lui Mihai Eminescu: „Aceasta e forma publică în care ne manifestăm dragostea şi sentimentele, pentru că în formă tainică fiecare dintre noi avem un dialog zilnic cu Eminescu – ori de câte ori apar întrebări existenţiale, căci Eminescu este esenţa noastră spirituală, intermedierea dintre cultura universală şi naţională. El ne face mai frumoşi, mai generoşi, mai uniţi în gânduri, în cuvinte, în fapte”.