Etnografie și oralitate
Oralitatea este forma de comunicare principală dintre locuitorii din Carpați și de pe ambele maluri ale Dunării. Ea a fost fundamentul civilizației și al culturii. Oralitatea este una dintre caracteristicile…
Mihai Floarea
Scriitor în Grădina Maicii Domnului. Strămoș al generațiilor viitoare de români. Nume și prenume: Floarea Mihai Data și locul nașterii: 7 ianuarie 1953, București. Cetățenia: română. Studii: -Liceul Economic nr.1 (actualmente „Virgil Madgearu“) din București, specialitatea merceologie, cu diploma de bacalaureat obținută în 1972 (media 9,10). -Facultatea de limba și literatura română din cadrul Universității București, promoția 1984 (diploma de licență în 1984 cu nota 10). Cariera profesională: 1972 – 1986: funcționar TESA (merceolog) la diferite întreprinderi bucureștene. Din 1984 obține licența în limba și literatura română, secundar limba franceză. 1986 – 2018: profesor de literatură și limbă română-franceză la: Școala generală Drajna, Comuna Dragaliana, județul Călărași; Școala generală nr. 3 din satul Săbăreni, comuna Joița, județul Giurgiu; Școala generală nr. 65 din Pantelimon, S.A.I. (actualmente Școala generală nr. 1, jud. Ilfov; Școala generală nr. 106 (acum nr. 3) din Popești-Leordeni, județul Ilfov. Din 2001 pînă în prezent e profesor titular gradul I de limba și literatura română la Liceul Tehnologic de Metrologie ,,Traian Vuia“, București, sector 4. În colaborare cu Enache Nedela, a publicat „Iorgovan – mit, legendă, baladă“, București, Casa editorială ,,Cuget, Simțire și Credință“, 1995, „Perspective critice“, vol. 1, colecția EDUCAȚIONAL, București, Editura Papirus Media, 2005, „Mic dicționar de terminologie literară“, colecția EDUCAȚIONAL, București, Editura Papirus Media, 2006. Elaborează, sub coordonarea lui Șt. Ilinca, două volume de pregătire a elevilor (pentru examenul de capacitate / testare națională și bacalaureat). Creează și conduce reviste școlare (,,Aristarc“ la Grupul Școlar ,,G. Călinescu“, București, ,,Icar“ (la Școala generală nr. 65, Pantelimon, „Primul zbor“ la Liceul de Tehnologic Metrologie „Traian Vuia“, București) și de cultură (,,Cuget, Simțire și Credință“ editată de Casa Editorială cu același nume între 1993-1995). Membru în colegiul de redacție al revistei trimestriale pentru elevi „Limba și litaeratura română“, editată de Societatea de Științe Filologice din București). Din 1995 redactează și coordonează revista de spiritualitate ortodoxă „Ecclesia euxina“ din cadrul Bisericii „Pogorîrea Sfîntului Duh“- Titan, devenită din 2017 „Noul euxin“. Publică în volumele colective: „Corabia nădejdilor“, București, Editura Vasile Cîrlova, 1995; „Dicționarul spiritului tolerant – îndreptar pentru o gîndire a mileniului III“ –, coordonatori generali prof.dr. Romulus Vulcănescu, Paul Tutungiu, București, Editura Evenimentul, 1997. Publică opinii culturale, pedagogice, civice etc. în „Jurnalul de Vrancea“, „Vatra veche“ (apărută la Tîrgu Mureș) ,,Tribuna școlii“, „România literară“, „Observator cultural“, „Pro Saeculum“, „Memoria“ etc. Redactor la Revista de lingvistică și cultură românească, București. Limbi străine cunoscute: Limba franceză: foarte bine.
Oralitatea este forma de comunicare principală dintre locuitorii din Carpați și de pe ambele maluri ale Dunării. Ea a fost fundamentul civilizației și al culturii. Oralitatea este una dintre caracteristicile…
Moșnenii Bărăganului. Istoria crucilor de piatră de la Poiana, județul Ialomița de Filip-Lucian Iorga și Andreea Panait este o apariție editorială meritorie și necesară. Autorii își propun evidențierea importanței istorice…
Sorin Grecu scoate din anonimat prin cartea sa o nouă serie de nume care se adaugă acelora din volumul anterior din 2018 ce se cuvin pomenite: Livia Rotar, Iulius Filip,…
Horia Ion Pompiliu Macellariu (28 prier 1894 – 11 cuptor 1989), contraamiral al Marinei Române, a salvat de la distrugere Dobrogea după întoarcerea armelor de la 23 august 1944. Nu…
Canonizarea renumitului zugrav Pîrvu Mutu sub numele Sfîntul Cuvios Pafnutie a fost firească, el fiind un exemplu de artist-pedagog. Opera sa ne îndreptățește propunerea de a fi recunoscut ca patron…
„Pandemia“ ce-a speriat lumea este un prilej de meditație asupra ocaziilor de purtare a măștilor, consemnate de etnologi și folcloriști. Obligativitatea purtării măștilor în mijloacele de transport și spațiile publice…
În romanul său Cu ochii celuilalt scriitorul Nicole Rusu abordează o temă ocolită literar: foametea provocată genocidar de regimul stalinist în 1946-1947 în Basarabia anexată URSS. Prozatorul s-a inspirat din…
În continuarea Cărții întîi a pocăinței, Scrisori pe undele râului. Cartea a doua a pocăinței de Ioan Enache e o carte inclasificabilă. Aș numi-o marea spovedanie la rîu. În aceste…
Monografia scrisă de Dumitru Gălațan-Jieț este documentată și un model pentru tinerii etnologi. Sensul principal și etimologia cuvîntului momîrlan trebuie incluse în DEX. Asemănările momîrlanilor cu strămoșii daci sînt izbitoare,…
Gabriel Gheorghe a dovedit pasiuni culturale în domeniile istorie, lingvistică, etnologie, paremiologie, literatură şi arhitectură. Cele mai cunoscute scrieri sînt: Originea cuvîntului Crăciun, Influenţa limbii române asupra graiurilor maghiare, văzută…
Sergiu Ciocârlan reușește în romanul Scrum. O carte despre copiii abandonați ai României care-ți va schimba viața să ilustreze dreptul la viață al copiilor nenăscuți și abandonați. Inspirată din realitate,…
Cartea Mariei Ciocanu e alcătuiră din capitolele Colecții muzeale din patrimoniul MNEIN, Obiceiuri și tradiții privind habitatul rural, Portul popular – meșteșug și artă, Obiceiuri și sărbători de familie, Obiceiuri…
Monografia prezintă istoric și arhitectural spațiul cultural funerar din Moldova, fiind utilă învățămîntului universitar și postuniversitar. Este continuarea tezei de doctorat a autorului, fiind rezultatul unor cercetări arhivistice și pe…