Dacologice – G. D. Iscru și colaboratorii

De | 2019-06-25T21:12:13+00:00 25 iunie 2019|

Eminescu dacolog. Eminesciene subintitulat Culegere de Studii (2018) este un volum reunind contribuții ale G. D. Iscru, Maria Ionescu, Gheorghe Bucur, Nicolae Leonăchescu, Simona Condurățeanu și Aurel David. Temele principale sînt falsitatea romanizării, originile ariene ale locuitorilor Daciei, patriotismul eminescian și tema Daciei în creația lui, globalismul.

Zilele Limbii Române la Casa Artelor „Dinu Lipatti”

De | 2018-10-01T16:54:57+00:00 1 octombrie 2018|

La Casa Artelor „Dinu Lipatti“ din București în perioada 31 gustar – 2 răpciune 2018 au avut loc manifestări cultural-artistice dedicate sărbătoririi limbii române. Criticul Alex. Ștefănescu și Orchestra Metropolitană București dirijată de Daniel Jinga au fost invitații celei de-a doua zile.

Din nou despre Miorița

De | 2018-04-27T22:59:15+00:00 24 martie 2018|

Miorița este un poem, nu o „baladă păstorească“. Comentariile recente (Theodor Codreanu, Sergiu Ciocârlan) m-au determinat să reiau și să actualizez eseul meu din 2005 (din volumul Perspective critice). Motivele poetice principale sînt coborîrea turmelor (etapă de toamnă a transhumanței), complotul, premoniţia primejdiei (cu motivele secundare apusul soarelui, negrul zăvoi), „testamentul” ciobanului (incluzînd îngroparea în dosul stînii, fluieraşele de fag / os / soc, bocetul cîntec al vîntului secondat de cel al oilor, steaua căzătoare, nunta ţărănească – amănuntele naşi, preoţi, nuntaşi, lăutari, făclii fiind comune oraţiilor –, căutarea măicuţei, portretul bătrînei şi al feciorului „nelumit“, a lumii mireasă/crăiasă). Analiza temelor și a motivelor poemului în varianta Alecsandri, care este cea mai cunoscută, duce la concluzia că nunta din Miorița trebuie să prevaleze morţii, după cum Învierea este covîrşitoare ca importanţă faţă de crucificarea Mîntuitorului. Integrarea cosmică pe orizontală şi pe verticală este firească, armonioasă, plină de cîntece şi de lumină. Numeroși creatori culți au fost influențați de această creație folclorică reprezentativă românească: Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Nicolae Labiș, Horia Lovinescu, Tiberiu Brediceanu, Paul Constantinescu.

„Cum nu vii tu, Țepeș, doamne…“

De | 2017-06-15T19:29:22+00:00 19 martie 2017|

Vlad Țepeș și Mihai Eminescu sînt două singurătăți geniale reprezentative ale românilor. Romanul intitulat Singurătatea lui Vlad Țepeș se referă la Vlad al III-lea (1431-1476), care a domnit în Țara Românească în trei rînduri, anume în 1448, apoi în perioada 1456-1462 și în 1476, cunoscut și ca Vlad Drăculea, dar supranumit Țepeș. Nu e o scriere apologetică. Prozatoarea creează cu intuiție remarcabilă un personaj „rotund“, căci îi redă și calitățile – conducător de țară inspirat, luminat și drept – și slăbiciunile omenești. Ileana Toma subliniază și o calitate specială a personajului Vlad Țepeș – abilitatea deghizării.

EMINESCU ŞI MORALA CREŞTINĂ

De | 2016-10-06T12:51:41+00:00 22 iunie 2016|

Asistăm la ieşirea din matca firească a istoriei, în care instituţiile au avut un rol extrem de important, mai ales Școala şi Biserica. Receptarea operei lui Mihai Eminescu, din punctul de vedere al credinței creștine, se află în totală contradicție manifestată pe două planuri, cu atitudini diferite, chiar opuse, în ceea ce priveşte religiozitatea lui. Două cărți, una scrisă de Iosif Niculescu și alta scrisă de Răzvan Codrescu, ilustrează aceste atitudini. Eminescu este primul, în 1881, care a descris în Luceafărul crearea universului, cu mult înainte de revoluţia tehnico-ştiinţifică spaţială, a dezvoltării ştiinţei astrofizicii, prin care s-a confirmat faptul că această creaţie a macrocosmosului, este în concordanţă cu punctul de vedere biblic. Rezultatele cercetării au fost acceptate de toţi oamenii de ştiinţă şi s-a lansat teoria, formulată de astronomul englez, Fred Hoyle (1950), sub numele Big-Bang. Dezgustul şi tristeţea faţă de nerespectarea adevăratelor valori creştine sunt exprimate în versurile Scrisorii II. Angajarea lui Eminescu în apărarea creştinismului începe cu 12 februarie 1879, data publicării articolului Liber-cugetător, liberă-cugetare, în paginile ziarului Timpul.

Vasile Șoimaru – autorul unui album monumental

De | 2015-06-16T20:41:05+00:00 15 martie 2015|

Românii din jurul României. Monografie etnofotografică este un album de 376 de pagini format 20,8x27,8 cm, artistic realizat de patriotul Vasile Șoimaru. Cuprinde peste 2000 de fotografii cu românii locuitori ai Maramureșului istoric, ai Nordului Bucovinei și ai Ținutului Herța, ai Basarabiei, ai Transnistriei, ai Crimeeei și ai Caucazului de Nord, ai Cadrilaterului și ai Văii Timocului bulgăresc, ai Văii Timocului și ai Banatului Sîrbesc, ai Ungariei, ai Cehiei, ai Slovaciei și ai Poloniei; ai Galiția, ai Pocuției și ai Podoliiei. Nu sînt uitați nici românii emigrați în restul lumii: de la poalele Caucazului pînă în Munții Stîncoși, ca și aceia stabiliți în Grecia, Turcia, Italia, Austria, Țările Baltice, Kazahstan și Canada. Românii de pretutindeni sînt legați, indiferent de locul unde trăiesc, de limbă, tradiții, Biserică, Mihai Eminescu.