Impresii despre expoziția artistului plastic Mihail Gavril organizată la capela Cetății de Scaun a Sucevei în perioada 14 gustar – 20 răpciune 2020 pezentată în catalogul intitulat Măiestrii moldave. Domni și domnițe din Moldova medievală, editat de Muzeul Național al Bucovinei și despre albumul din 2009 semnat de Marius Tița.
Rapsodii cromatice, un buchet imens de lucrări de Carmen Poenaru selectate în funcție de cromatică, o retrospectivă a ultimilor săi ani de creație, din înmănunchierea cărora transpare o vitalitate debordantă.
Biserica din Tomnatecul de Sus a fost construită probabil în anul 1805, după inscripția de pe clopotul mic: ”Laudă pe Dumnezeu la biserica de sus, în Tomnatic, 1805”. Un alt an apropiat îl găsim notat în pisania de pe peretele dintre pronaos și naos: ”Această biserică s-au zugrăvit de Vig Andrei din Abrud, 1807 și de Sabo Mihai, Câmpeni, 1807”. Probabil că biserica a fost ridicată cu câțiva ani înainte de a fi pictată, așa după cum ne-o confirmă și prezența ei în tabelele comisiei de catagrafiere Dosa, în care se menționează ridicarea unei biserici în ”Tomnatyek” în anul 1803. Deoarece la recensămintele din anii 1805, 1829-1831, în Tomnatic apare menționat doar un singur edificiu de cult, acesta ar fi cel din Tomnatecul de Sus, cu hramul Buna Vestire. Conform pisaniei din altarul bisericii Buna Vestire din Tomnatecul de Sus, în anul 1848 a avut loc o renovare a lăcașului de cult, înfrumusețându-se interiorul cu pictură nouă: ”În zilele înălțatului împărat Ferdinand, cinstit episcop de legea răsăriteană, Andrei Șaguna, protopop locului Iosif Bașa, paroh Ioan Draia. Pe cheltuielile obștii s-au zugrăvit această sfântă biserică de zugravul Selagescu Simeon de la Abrudbania și Moțoc Carol de la Brad, la anul Domnului 1848.” Din păcate, astăzi biserica a fost înconjurată de pădure, satul Tomnatecul de Sus, alături de multe alte sate din Zarandul de Munte, fiind părăsit.
Mihail Gavril, creatorul de pictură care nu mai are nevoie de nici o prezentare - artist, teolog și pelerin în același timp - sintetizează în opera sa esența existențială, rostul și menirea omului în trecerea sa prin această dimensiune de spațiu și timp, oferind explicația ființării în detalii spirituale din cele mai profunde. ,,Grăit-au cerurile și prin oamenii Pământului” este o expoziție care cuprinde o serie de lucrări dintre cele mai reprezentative ale tematicii religioase pe care artistul o abordează cu fidelitatea unui apostol, confirmând, fără doar și poate, că harul și destinul său au fost predestinate. O expoziție ale cărei valori artistice concentrează ideea capacităților umane interne și interiorizate de a săvârși spiritual atingerea hotarului nevăzut și de a ne face părtași la dependența neîndoielnică existentă între Om, Natură, Univers, Divinitate.
La începutul secolului al XX-lea activitatea artistică în oraşul Dej a luat amploare. Astfel, în anul 1910 Şcoala de pictură din Baia Mare a organizat în oraş o tabără de creaţie artistică unde au participat și dejeni. În anul 1925, s-a înfiinţat Muzeul orăşenesc și a avut loc prima manifestare artistică publică a elevilor liceului, concretizată într-o expoziţie de pictură. La solicitarea profesorilor Epaminonda Boca și Alexandru Szopos, cu sprijinul primarului dr. Pop Cornel, în anul 1926, s-a edificat în Parcul Mare al oraşului prima Şcoală de pictură din Dej, inaugurată oficial la 1 februarie 1927. O nouă etapă în dezvoltarea mișcării artistice din orașul Dej a avut loc la începutul anilor 70. La iniţiativa muzeului, cu sprijinul autorităţilor locale şi al Institutului de Arte Plastice Bucureşti, în 4 martie 1972, s-a inaugurat Galeria de Artă a Muzeului Municipal Dej, într-o clădire centrală de aproximativ 300 de m2 . Acest demers a avut sprijinul prof. univ. dr. Raul Şorban (născut la Dej) și al marelui pictor Corneliu Baba. În anul 1998 o iniţiativă culturală public-privată între Societatea Comercială ,,Frezia” şi Primăria Municipiului Dej a adus Galeria de artă a muzeului în administrarea familiei Marius şi Corina Boca, trăindu-și perioada de apogeu a activități expoziționale. În primul an de funcționare, în noua galerie, au avut loc câteva evenimente cultural-artistice de înaltă ținută prin expozițiile artiștilor: Teodor Botiș, Ion Sălişteanu , Alexandru Iakabhazi şi Octavian Păcurar, Elena Szervaczius, Marcel Lupşe.
Sufletul are nevoie de artă tot astfel cum trupul are nevoie de hrană, apă și odihnă, iar generațiile viitoare au nevoie să se înfrupte din minunățiile oferite de ea, acum mai mult ca oricând.
Arta? O cale de conștientizare, învățare, terapie, meditație, evoluție, comunicare, dăruire …
Eu pictez oalele de lut, părătarul cu dungi colorate, lemnul de poartă, macii, grâul, mândrele... Strămoșii, natura și dorul de casă au fost pilonii inspirației mele, iar IA și chipul femeiesc au căpătat pentru mine o formă nouă și totodată veche. Veche - pentru că mândrele din lucrările mele sunt, de fapt, niște închipuiri de femei din trecut, purtătoare de frumos, blânde și smerite, care ar vrea să defileze și atăzi pe străduțele Basarabiei.
Biserica Adormirea Maicii Domnului, din Râmnicu Sărat, jud. Buzău, fostă mănăstire, ctitorită de Sfântul Constantin Brâncoveanu, în timpul domniei sale, împreună cu Mihail Cantacuzino Spătarul, este reprezentativă. Pictura este executată de Pârvu Mutu.