Să vorbim Ca pă la noi, cu poeta Ileana Cornelia Neaga

De | 2018-12-19T23:15:13+00:00 19 decembrie 2018|

Ultimul volum al Ilenei Cornelia Neaga intitulat Ca pă la noi, poate fi considerat un dicționar de regionalisme specifice graiului crișean, dar, la fel de bine poate fi definit ca o lucrare monografică cu temă etnofolclorică, în versuri. Chiar dacă termenul de monografie pare mult forțat aici, volumul Corneliei în care ne sunt prezentate în versuri cu mult har, toate obiceiurile satului de peste an, superstițiile și credințele, clăcile și șezătorile, lucrările agricole sau de prelucrare a cânepii și a lânii, relațiile sociale din lumea satului și întreaga sa atmosferă, mai bine și mai pe înțelesul tuturor, decât ar fi făcut-o un studiu de specialitate.

Unind România pe obcina neamului

De | 2018-06-29T17:08:38+00:00 28 iunie 2018|

În această perioadă în care se mimează orice – dragostea de om, dragostea de țară - Ansamblul Studențesc ARCANUL USV, a organizat un spectacol pentru cei care gândesc și simt românește, în parteneriat cu Primăria Municipiului Suceava, Consiliul Județean Suceava, Universitatea Ștefan cel Mare, Casa de Cultură a Studenților Suceava, pentru aniversarea celor 55 de ani de ARCANUL studențesc, în 26 aprilie 2018, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, Suceava a unit în Anul Centenar, Bucovina, Moldova și Banatul într-un concept de festival național de folclor, intitulat „Pe obcina neamului”.

ÎN CĂUTAREA TRADIȚIILOR

De | 2017-12-24T22:28:49+00:00 24 decembrie 2017|

Expoziția cu caracter etnografic ÎN CĂUTAREA TRADIȚIILOR reunește un număr de 26 de fotografii realizate în satul Straja, comuna Berghin, județul Alba, în luna ianuarie 2017 de către elevii Aron Delia, Cioroga Cristian, Decean Daniela, Hăprian Silvia, Popa Sorin, Popescu Diana, Raul Knall alături de Vasile Sârb, coordonatorul clasei de Arte Vizuale din cadrul Centrului de Cultură Augustin Bena Alba.

SFINTELE SĂRBĂTORI DE IARNĂ ÎN ZONA BUZĂULUI

De | 2017-12-24T18:46:53+00:00 24 decembrie 2017|

În contextul secularizării care se resimte la nivelul întregii Europe, apare din nefericire tendinţa de a suprima frumoasele obiceiuri şi tradiţii populare româneşti legate de Sfintele Sărbători de iarnă. Prezentul articol trece în revistă tradiţiile din zona Buzăului specifice acestei perioade. Umblatul cu steaua, cu colinda, cu capra, cu plugul, obiceiurile legate de aflarea ursitului pentru fetele nemăritate, procesiunea legată de Bobotează reprezintă identitatea noastră naţională şi spirituală. Esenţa sărbătorilor rămâne bucuria că Dumnezeu L-a trimis pe Unicul Său Fiu să ne înveţe ce înseamnă a iubi, a ierta, a fi buni şi iubitori de pace.

Baștina – un mic jurnal de vacanțӑ

De | 2018-07-06T23:46:36+00:00 24 septembrie 2017|

Articolul prezintӑ tradiții şi personalitӑți ale baștinei din trei locuri diferite din România. Vaideeni, Vâlcea, unde oamenii îşi trӑiesc viața de zi cu zi în armonie cu menținerea tradițiilor moştenite de la strӑmoşii lor, veniți aici de dincolo de munți, din Transilvania. Marin din județul Sӑlaj, unde eforturile comunitӑții de a redescoperi şi reînvia tradițiile(uitate din motive economice şi politice) şi de a apropia tânӑra generație de baștină are ca efect benefic reluarea obiceiurilor care o fac o lume cu adevărat de invidiat. Oamenii din Roşia de Bihor au trăit mereu cu respect pentru trecutul lor, pӑstrând costumele, cântecele, dansurile aşa cum le-au moştenit din moşi-strӑmoşi şi ducând toate aceste valori ale baștinii mai departe, către viitor.

„Joacă-te în Sălaj”

De | 2017-09-24T13:28:10+00:00 16 iunie 2017|

În contextul cultural actual o astfel de inițiativă inovatoare de promovare a patrimoniului local, cu adresabilitate directă și impact puternic în rândul tinerilor datorită tehnicilor uzitate, s-a dovedit a fi nu numai benefică, ci și necesară, cu atât mai mult cu cât accesul la cultura tradițională, și prin aceasta la identitatea noastră, trebuie stimulat și replicat la o scară mai amplă și prin acest tip de opțiuni oferit de Internet.

Candela de sub icoana unui obicei memorabil

De | 2017-06-15T19:27:36+00:00 19 martie 2017|

În Țara Silvaniei s-a pornit un proiect itinerant, care adună o dată pe lună femeile la o șezătoare cultural-creativă. Mereu în alt loc. Pentru Fundația Agapis din Sălaj e un pretext de socializare cu folos, descoperire a comunităților-oaze de rezistență la uniformizarea globală, prilej de împărtășit cunoștințe despre tehnici de cusut vechi, de eradicare colectivă a kitchului și plasticului din îmbrăcăminte și mâncare, prilej de a face exerciții de generozitate. Astăzi, grație proiectului pledoarie pentru consumul de produs romanesc, Colțul Românesc, vă purtăm cu noi la prima șezătoare dintr-un ciclu natural de redescoperire, conservare și reeditare a acestui obicei specific româncelor harnice și înțelepte.

Uliţa românească şi autostrada europeană

De | 2017-01-04T19:33:37+00:00 6 octombrie 2016|

Autorul trage un semnal de alarmă cu privire la dispariția tradițiilor și obiceiurilor tradiționale bistrițene dar nu numai, a meșteșugurilor specifice care au format și încă mai formează o bună parte a mărcii identitare românești și invită la participarea colectivă necesară susținerii existenței specificului românesc în viitor.

CÂINELE CIOBĂNESC ROMÂNESC: O ABORDARE PLURIVALENTĂ VĂZUTĂ DINSPRE VOINEŞTI-COVASNA

De | 2016-06-22T14:04:35+00:00 23 martie 2016|

Între emoţional şi practic, între ce a fost şi ce este, câinele de la stână poate fi privit sub multe unghiuri: utilitar, etologic, economic, chinologic, ecologic, artistic, etnografic, afectiv. Vom face această pluri-incursiune, vizând lucrurile la nivelul lor naţional şi detaliind cu venire spre nivel local – cel asociat universului ciobanilor din Voineşti, Covasna. Mereu mocanii noştri au avut o legătură de suflet cu tovarăşul lor, câinele: una specială, apropiată, de nediluat. Un câine harnic, un câine destoinic, a fost mereu un prieten pentru păstor; mereu a existat o empatie între aceste două santinele ale plaiurilor noastre. Câinii sunt alături de familia ciobanului, alături de copiii lui, fiecare fericit de compania celuilalt

Bâta ciobănească – strajă, ajutor şi artă la ciobanii din Voineștii Covasnei

De | 2016-03-23T12:02:15+00:00 15 decembrie 2015|

Pentru ciobanii din Voinești, Covasna, bâta ciobănească nu este un simplu obiect. Ea este un ÎNSEMN pentru cel ce o poartă; mai ales în trecut ciobanii nu se desprindeau de ea nici când umblau prin sat ori mergeau la oraş. Este TOIAG pentru că ajută la deplasare, mai ales în zonele înalte, accidentate. Este SPRIJIN - în lungile ore de păscut oile ciobanii caută odihnă în ea. Este UNEALTĂ, cu ea ciobanul dirijează oile, corectează câinii. Pentru că ciobanul o ciopleşte, o împodobeşte, bâta este un PORTATIV, un suport de manifestare artistică. Bâta este ARMĂ: câţi dintre răufăcătorii cu patru sau cu două picioare nu s-au ales cu țeasta ori oasele zdrobite!

Nedeia în zilele noastre – Sântilia

De | 2016-03-21T14:21:38+00:00 18 mai 2015|

Izvorâtă din vechi tradiţii populare, reînviată și organizată în forme noi, Nedeia Mocănească a voineștenilor nu este numai a locului, cum erau nedeile de altădată, ci a ţării întregi, a Neamului. Este naţională şi prin ceea ce subliniază, prin momentele deosebite pe care le marchează şi prin modul specific naţional, românesc, în care realizează această marcă. Este naţională prin esenţa ei, prin forţa ei spirituală, dar şi prin rezonanţa pe care a căpătat-o în viaţa culturală de azi a ţării, prin locul pe care îl ocupă în cultura contemporană românească. Prin Sântilia voineștenilor, organizatorii își doresc să contribuie la cultivarea valorilor spațiului strămoșesc, ca mod de a păstra spiritul și ființa națională, să insufle tinerei generații dragostea de tradiții și de Neam.

Gospodăria țărănească – scenă a jocurilor cu măști

De | 2015-03-15T16:27:14+00:00 23 decembrie 2014|

În timpul sărbătorilor de iarnă (între Crăciun și Bobotează) în Romania există obiceiul de a umbla cu cetele de mascați. Este un ritual traco-dac cu rădăcini pre-indo-europene. Studiul de faţă, conceput în urma cercetărilor în teren, prezintă modul cum se desfășoară spectacolul jucătorilor cu măști în gospodăria omului. În societatea animistă, aceste rituri aveau o funcție apotropaică. Autoarea remarcă degradarea lor, azi accentul punându-se doar pe aspectul divertismental. Studiul face parte dintr-o preocupare mai largă a autoarei care cercetează credinţele şi practicile magice din nordul Moldovei.